Când trebuie să meargă copilul la un logoped. Semne că are probleme

Dacă nu știi când trebuie să meargă copilul la un logoped, îți spunem noi. Avem informații direct de la specialist! Cristina Badea, logoped la Cabinetul Logokids, te ajută să identifici problemele pentru care ar fi bine să ceri ajutor.

 

Este ideal să descoperi cât mai curând momentul când trebuie să meargă copilul la un logoped. Incapacitatea lui de a se face înțeles poate duce la evitarea cuvintelor care conțin sunete defectuoase, la pronunțarea în șoaptă (pentru a nu fi auzite eventualele greșeli) sau chiar la evitarea comunicării. Pe termen lung, necorectarea dificultăților de vorbire poate afecta cititul și scrisul. De asemenea, își poate pune amprenta asupra relaționării cu cei din jur sau poate conduce la scăderea încrederii în sine. Rezolvarea problemelor nu trebuie amânată în speranța că acestea se vor rezolva de la sine pe măsură ce copilul crește. Riscați agravarea acestora și efortul pentru recuperare va fi mult mai mare.

Primul pas, evaluarea

Înainte de a stabili un program terapeutic psihologic și logopedic, este primordială evaluarea copilului prin intermediul unor teste specifice de consemnare a dezvoltării limbajului. Această evaluare constă în detectarea problemelor de:

  • schemă corporală;
  • structuri perceptiv-motrice de orientare temporală și spațială;
  • structuri perceptiv-motrice de culoare, formă și dimensiune;
  • analiză a aparatului fonoarticulator și a anomaliilor cavității bucale;
  • verificare a fonemelor limbii vorbite, incapacităților de diferențiere fonematică, vocabularului sărac și neinteligibil;
  • structură gramaticală;
  • tulburare dislexo-disgrafică (de scris-citit);
  • analiză a respirației (inspir-expir) și a dicției.

Când trebuie să meargă copilul la un logoped

Puteți apela la serviciile unui logoped când observați la copil următoarele probleme:

  • Vocabular redus
  • Pronunție incorectă sau omiterea unuia sau a mai multor sunete și articularea defectuoasă a cuvintelor (tulburările de pronunție: dislalie, rinolalie, dizartrie);
  • Repetarea sau prelungirea unor sunete, silabe sau cuvinte (ecolalie);
  • Apariția unor blocaje sau spasme la rostirea unor cuvinte (tulburări de ritm și fluență: bâlbâială, logonevroză, tahilalie, bradilalie, aftongie, tulburare coreică);
  • Vorbire prea rapidă sau prea lentă (tulburări de voce: afonia, disfonia, fonastenia, vocea răgușită, vocea nazală, vocea inspirată, vocea gravă etc);
  • Dificultăți de scris, citit și calcul matematic (disgrafie, dislexie, agrafie, alexie, calcul matematic);
  • Întârzieri în dezvoltarea vorbirii (tulburări din spectrul autist, sindrom Down, sindrom Drawer, hidrocefalie etc) și mutism psihogen;
  • Logofobii, laliofobii;
  • Malformații ale cavității bucale (cheiloschizis – ”buză de iepure”, palatoschizis, cheilopalatoschizis – “gura de lup” etc);
  • Paralizii faciale;
  • Tulburări polimorfe ale limbajului: afazia (sechele generate de accidente vasculare cerebrale și traumatisme cranio-cerebrale TCC) și alalia.

Terapie prin joacă

O ședință de logopedie este o ședință în care copiii învață cuvinte noi și frumoase în timp ce se joacă, își dezvoltă motricitatea aparatului fonoarticulator, învață să diferențieze fonematic cuvintele, își dezvoltă vocabularul și structura gramaticală începe să prindă contur. De asemenea, ei învață să pronunțe corect sunetele deficitare.

My title page contents