Cât ar crește PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcțional?

Cât ar crește PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcțional?

Care este impactul educației asupra economiei? Cât ar crește PIB-ul dacă reducem analfabetismul funcțional? Sistemul de educație din zilele noastre dă naștere unui fenomen paradoxal: elevii obțin note mari la clasă, dar mici la examene.

 

De ce? In conditiile in care nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puțin) s-a înjumătățit. În acest context, o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a realizat o analiză prin care a demonstrat că toate competențele cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra creșterii economice a unei țări. Iată cum.

Care sunt rezultatele?

Rezultatele testelor internaționale PISA au arătat în 2015 că, în România, 2 din 5 elevi nu înțeleg ce citesc. Ei nu pot rezolva probleme simple de logică. În plus, elevii obțin note mari la clasă, dar mici la testările naționale (Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureatul). Curiozitatea este ca, nivelul de dificultate a subiectelor (la Matematică, cel puțin) s-a înjumătățit, după cum arată o analiză a profesorului Sorin Borodi din Dej. Acesta a realizat o comparație între toate subiectele la Matematică din 1933 și până în 2016. El a analizat itemii propuși de-a lungul anilor si a constatat că din 1989 până în 2016 dificultatea subiectelor s-a înjumătățit.

Profesorii din România

În același timp, conform studiului TALIS (Teaching and Learning International Survey) de către OECD (organism de cooperare și dezvoltare economică ce realizează și testele PISA), profesorii din România se consideră bine și foarte bine pregătiți la pedagogie. TALIS culege percepția dascălilor despre nivelul lor de pregătire, iar țara noastră se situează pe primul loc din 34 din acest punct de vedere.

Copiii mai bine pregătiți, economie puternică

Analfabetismul funcțional evidențiază o categorie de copii nepregătiți pentru economia viitorului. Ei  vor putea avea doar meserii cu valoare adăugată mică. În acest context, profesorul Eric Hanushek de la Universitatea Stanford a demonstrat faptul că aceste competențe cognitive măsurate de testele PISA au un impact direct asupra economiei unei țări.

Analize de viitor

Împreună cu o întreagă echipă de cercetători a utilizat datele ultimilor 40 de ani și a realizat un scenariu de viitor pentru România. Rezultatele au arătat faptul că eliminarea analfabetismului funcțional până în 2030 duce România, pe durata următorilor 80 de ani, la o creștere suplimentară a PIB cu 1.194 miliarde USD. Mai exact,  o creștere suplimentară a salariilor cu 12% pe întreaga durată.

O Romanie mai buna

Creșterea scorurilor la testele de Științe și Matematică de la 444 la 475 până în 2030 duce România pe durata următorilor 80 de ani la o creștere suplimentară a PIB cu 1.371 miliarde USD. Tot asa, la o creștere suplimentară a salariilor cu 15% pe această durată. Dacă însă România ar depăși scorul obținut de Slovacia și ar îmbunătăți calitatea educației, atunci și creșterea economică ar fi mai importantă.

Adaptarea educației la era digitală

Astăzi, copiii sunt pasionați de tehnologie încă de la vârste foarte mici, sunt atrași de imagini, de mișcare, de feluri dinamice și inedite de a descoperi lumea. Invățarea de tip clasic (cu creionul în mână și ochii la tablă) s-a dovedit a fi anacronică și deci ineficientă. În acest context, manualele digitale sau produsele online de învățare (precum Școala Intuitext sau ExamenulTau.ro, de pildă) au venit ca o adaptare firească la nevoile și dorințele elevilor. Tot asa sunt o măsură de a apropia informația de ei, de a le încuraja curiozitatea și pofta de cunoaștere.

Manuale digitale

În plus, România este una dintre puținele țări din lume care a implementat în școli manualele digitale alături de cele tipărite, iar Intuitext a fost printre primii care au dezvoltat astfel de resurse inovatoare.

Articole asemanatoare:

My title page contents