Fii cu sufletul langa copilul tau

Fii cu sufletul langa copilul tau. Nu uita ca esti parinte. Pentru ca, da, exista parinti care pleaca sufleteste de langa copiii lor, chiar daca, fizic, le sunt aproape. Pentru ca exista parinti care se separa emotional de proprii lor copii. De ce? Gaspar Gyorgy – psihoterapeut, Presedinte al Asociatiei Multiculturale de Psihologie si Psihoterapie, ne explica cum se poate intampla.

 

 

„Aceasta este o intrebare complexa si raspunsurile variaza de la caz la caz. Cred ca este periculos si chiar inutil un raspuns standardizat ori general valabil. Din experienta mea clinica, as evidentia faptul ca aceste dificultati de comunicare apar datorita unor traume emotionale ale parintilor, care sunt inconstiente si perpetuate automat, dar si a faptului ca ne este extrem de dificil sa acceptam ca parintele si copilul nu sunt una si aceeasi persoana. Ca cel mic are dreptul sa fie el insusi, ceea ce inseamna ca poate sa aiba pareri, preferinte si intentii diferite de ale adultilor, iar acest aspect nu trebuie transformat intr-o problema (ex. daca nu esti de accord cu mine, inseamna ca esti impotriva mea). O familie, o comunitate, o societate in care diferentele sunt acceptate si integrate, este un context relational sanatos, in care resentimentele nu vor duce la rupturi relationale.”, crede psihologul.

Si totusi, privim copiii si privim parintii. Unii sunt minunati impreuna. Simbiotici. Superbi. Iar altii…straini, singuri, izolati.

Conectarea

„Vad relatia parinte-copil ca pe o calatorie care incepe din momentul nasterii celui mic si continua pe parcursul intregii vieti. In acest minunat proces relational, prima etapa este construirea intimitatii emotionale si dezvoltarea atasamentului. Insa, atasamentul sanatos este definit de doua aspecte: dependenta si independenta. Astfel, pe masura ce ne apropiem de varsta de doi anisori ai copilului este important sa acceptam faptul ca desprinderea de parinte este fireasca si de dorit. Nu este o dovada a faptului ca nu ne-am facut bine treaba sau ca cel mic nu ne mai iubeste, este vorba despre procesul natural al dansului relational: conecare, deconectare, reconectare. Aceasta separare inseamna increderea noastra in resursele interioare ale copilului si angajamentul asumat pentru o viata constienta”, puncteaza Gaspar.

Copilul tau e al tau

Pentru ca nu-i asa oamenii sunt extrem de puternici si mai ales interactiunea lor. Are un efect vindecator, magic. O relatie aduce cu sine si o forma de conectare. Iar ea este cu atat mai usoara atunci cand rezonam cu cel din fata noastra.  Stim bine ca atunci cand copilul de langa noi e agresiv, reactiv, obraznic, deschiderea e mai grea, insa ea vine sa usureze, sa linisteasca.

Fii cu sufletul langa copilul tau

„Cheia conectarii interumane, indiferent de comportamentul celuilalt, este validarea – cu alte cuvinte atunci cand copiilor le este greu, au nevoie din partea parintilor, ca acestia, sa le transmita verbal si non-verbal „te aud”, „te vad“, „te inteleg” – chiar daca parintelui ii place sau displace comportamentul care rezulta din emotiile copilului.”, scria mai demult Gaspar pe platforma Adevarul.ro.

Copilul tau are nevoie de tine

Stii cat de mult conteaza ca ai nostri copii sa ne simta langa ei atunci cand le e mai greu? Cand se afla in mijlocul furtunii? E important sa ne simta ca ii ascultam si ca le suntem alaturi in experientele lor. Ca suntem curiosi. Ca ii simtim si ca sunt simtiti. Pentru ca asa, le satisfacem nevoie de conectare, de iubire neconditionata. Ii asiguram ca vom fi alaturi de ei indiferent ce ar face si cum le-ar fi. La bine si la greu.

Aceasta stare de prezenta ii linisteste pe copii si ii ajuta sa se re-ancoreze in prezent. Sa inteleaga si sa ne inteleaga.

Copilul tau stie

Copiii au nevoie sa stie ca suntem acolo. Pentru ei. Langa ei. Ei au nevoie sa stie ca au alaturi niste parteneri de incredere. Insa in acelasi timp, ei au nevoie sa se poate baza pe noi. Sa se poata juca cu noi.

„Otilia Mantelers, unul dintre cei mai cunoscuti experti nationali in parenting, promoveaza de multi ani, cu succes, “jocul” ca instrument de conectare intre copii si adulti, dar si ca mijloc de vindecare a durerilor psihologice si emotionale. Si tot asa de important este si sportul. Rasunatoarele studii clinice din ultima vreme ne indica faptul ca un creier bine echipat are nevoie de miscare. Atunci cand frica sau furia pun stapanire asupra noastra, punerea corpului in miscare este o strategie buna de depasire a starii de anxietate sau agresivitate, dar si de re-conectare la lumea noastra interioara.

Copilul tau vreau un parinte

Ceea ce as mai sublinia este faptul ca, acest recomandari sunt bune pentru copil, dar daca se implica si parintii in aceste activitati impactul este mult mai mare si va duce la efecte benefice pe termen lung.”, ne asigura Gaspar.

Articole asemanatoare:

My title page contents