Petrecerile aniversare sau cosmarul unei mame

Petrecerile aniversare sau cosmarul unei mame

Petrecerile aniversare sunt in moment cheie in existenta unui copil. Dar nu va inchipuiti ce pot insemna pentru un parinte. Marturii la cald de la o mama in cauza.

 

Nu stiu cum e la voi cu petrecerile aniversare, dar la noi e complicat. Si nu organizarea evenimentului in sine e innebunitoare, ci conceperea listei de invitati. Si ma refer la copii.

Petrecerile aniversare sau cosmarul unei mame

Pentru ca aici, exista mai multe categorii: invitati din oficiu – familie, fini, rubedenii, invitati extrem de placuti, invitati cu care copilul se afla intr-o relatie de love&hate si colegii/ prietenii de la scoala. Asa ca devine o aventura sa ajungi la o forma finala, pana eu, ca mama, nu ma mobilizez si nu ma burzuluiesc un  pic. Pe cutare nu invit ca nu a vrut sa faca schimb de super flizz-uri,. Ana nu se mai joaca cu mine acum si nu vreau sa o chem, Nina ar veni, dar nu o lasa maica-sa ca nu am mers nici noi.

Avans de 3 luni

Si acest calvar incepe cu cel putin 2-3 luni inainte de petrecere, pentru ca situatia sa se schimbe in fiecare zi. Si, pentru mine, devine o tema pe care pur si simplu nu vreau sa o mai aud. Mi se zburleste pielea pe mine si simt ca ma apuca pandaliile numai cand fii-mea incepe:…”stii ce, nu  o mai invit pe Alexandra ca m-a enervat azi. Si nici pe Didi nu as mai chema-o ca in ultima vreme nu mai joaca fotbal…”

Viata sociala a copilului

Si uite asa, eu am momente cand nu mai vreau sa aud de viata sociala a copilului meu. De ce? Din neputinta? Din lipsa de energie? Sau poate pur si simplu din teama.

Citeam, de altfel in cartea „Prieteni buni, dusmani aprigi” ca, de multe ori, parintii sunt neputinciosi in fata paradoxurilor pe care le ridica interactiunile sociale ale copiilor lor. „O carte nu va va spune care copil ar fi un prieten bun pentru fiul sau fiica voastra. Aceasta decizie trebuie sa apartina copilului….Intelegerea are puterea de a vindeca rani si de a limpezi comportamente. Intelegerea a ceea ce se intampla in copilaria copilului vostru, dar si ceea ce vi s-a intamplat in propria copilarie, va poate ajuta sa va sprijiniti copiii”, scrie Larry Cohen.

Amintiri din copilarie

Probabil ca toata nebunia legata de petreceri imi trezeste amintiri nu tocmai placute de la propriile mele aniversari. Cand nu stiam cum sa fac ca sa fie bine cu Oana, cu Corina, cu Ana Maria. Sa nu ma certe una ca de ce am invitat-o pe cealalata. Sa nu ma ameninte. Sa nu imi reproseze de ce m-am imbracat asa, de ce nu am tort cu frisca. Si sa ma lase pur si simplu sa ma bucur de momentul meu de glorie.

Epuizare

Petrecerile aniversare sunt epuizante. Atat pentru copii, dar mai ales pentru parinti. Si acum am aflat de ce: „ceea ce interfereaza cel mai mult cu intelpciunea unui parinte in astfel de probleme sunt amintirile dureroase din propria copilarie. Cu totii dorim sa ne ferim copiii de suferintele prin care am trecut noi, dar, in acelasi timp, nu ne amintim intotdeauana ceea ce s-a intamplat…cand copilul tau este atacat sau exclus, simti deodata o suferinta puternica”, noteaza Cohen.

Tact si rabdare

Asa ca, in calitate de parinte, ai nevoie de tact si de rabdare. Mai intai cu tine insuti. Ai nevoie de intelegere si de blandete pentru propriile rani din copilarie, si, apoi, ai nevoie de voiosie si de deschidere ca sa faci fata cu brio petrecerii propriului tau copil.

My title page contents