Auzim vorbindu-se tot mai des, de ani buni incoace, despre cat de importanta este inteligenta emotionala. Se vorbeste si se scrie despre cat de mult conteaza sa-ti cunosti emotiile, sa le intelegi, sa le accepti si sa le gestionezi. Psihologii si specialistii in parenting le recomanda aproape obsesiv parintilor si pedagogilor sa fie atenti la modul in care se raporteaza la emotiile copiilor, sa le abordeze cu seriozitate si blandete si sa-i invete pe copii sa-si recunoasca emotiile si sa le faca fata cu succes.
Sa fie, oare, copiii din ziua de azi mai expusi emotiilor decat am fost noi, parintii sau bunicii nostri? Sa fi devenit emotiile mult mai complexe, mai greu de inteles sau mai dificil de gestionat? Ma indoiesc. Ceea ce s-a schimbat este nivelul de intelegere a lumii noastre interioare si a modului in care functionam la nivel emotional.
Un rol important in acest sens l-au avut numeroasele studii avand ca subiect inteligenta emotionala (EQ). Rezultatele cercetarilor asociaza nivelul ridicat al EQ cu performante academice ridicate, cu o buna capacitate de decizie, cu relatii sanatoase si stabile si cu mai multa flexibilitate si receptivitate la tot ce ofera viata. Cu alte cuvinte, inteligenta emotionala e o piesa de baza in puzzle-ul succesului, fie el personal, social sau profesional.
Cat de importanta este inteligenta emotionala
Inteligenta emotionala poate fi privita, la randul ei, ca un puzzle de competente si abilitati ce tin, in primul rand, de constientizarea de sine, de autodisciplina si empatie. Asa considera, cel putin, Daniel Goleman, autorul cartii “Inteligenta Emotionala” si unul dintre principalii responsabili pentru cresterea popularitatii acestui concept.
Bine, veti spune, dar ce putem face noi, ca parinti, pentru a le dezvolta copiilor nostri inteligenta emotionala? De unde si cu ce sa incepem?
Cu propria capacitate de empatie, indraznesc sa cred. Odata ce incercam sa ne punem in papucii copiilor nostri ne va fi mai usor sa le intelegem emotiile. Empatizand cu adevarat ne vom da seama ca emotiile ii pot lua adesea prin surprindere si ii pot speria destul de tare, neintelegand de unde le vin toate starile acestea ciudate.
Antreneaza-i inteligenta emotionala. Imprieteneste-l cu emotiile
Copiii au nevoie de indrumarea noastra blanda prin universul atat de complex al emotiilor, incepand cu cele mai putin placute – furie, frica, tristete, gelozie. Noi, ca parinti, trebuie sa ne antrenam empatia si sa le decodificam copiilor actiunile si comportamentul, pentru a vedea emotiile din spatele lor. Odata ce am descoperit emotia i-o putem prezenta copilului, punand in cuvinte ceea ce el simte. Astfel, nu doar ca ii validam starea si ii aratam ca suntem atenti la ceea ce el traieste, dar il si ajutam sa inteleaga ca ceea ce simte poate fi numit si ca poarta un nume pe care mama sau tata il cunosc.
Imprietenindu-i cu limbajul emotiilor, vorbindu-le despre cum se simte fiecare si ce anume ne face sa simtim o anumita emotie, copiii vor capata incredere in propriile trairi, devenind tot mai atenti la ceea ce simt.
Antreneaza-i inteligenta emotionala. Cautati impreuna solutii
Mai departe, cautati impreuna cu copiii solutii la situatiile pe care emotiile cer sa fie rezolvate. Poate fi vorba de gasirea unui comportament alternativ la reactiile violente la care ii impinge furia sau de repararea unei situatii pentru care se simt vinovati.
Acestea sunt exercitii de fiecare zi, caci in fiecare zi copiii traiesc o multime de emotii – de la bucurie, entuziasm, curiozitate, mandrie si incredere la furie, frica, tristete, vinovatie, gelozie sau invidie. Iar copiii (dar si noi, cei mari) ar fi bine sa stie in fiecare clipa ca au dreptul sa simta toate emotiile pe care le simt. Nu exista emotii gresite, doar comportamente nepotrivite pe care le putem imbunatati, invatand sa ne gestionam emotiile.
Acesta este unul dintre lucrurile pe care le afla copiii care se imprietenesc cu emotiile lor participand la atelierele de dezvoltare emotionala desfasurate la Institutul pentru Fericire. Mai multe detalii gasiti aici.
