Nastere cu traditie. La tara si in general in orice zona mai putin atinsa de modernitate, nasterea e vazuta ca o eveniment exceptional, adanc inradacinat in traditie si mit.
La romani, traditiile s-au pastrat cu sfintenie si sunt practicate cu rigurozitate. De unde si semnificatia poetica si mirifica a nasterii. Realitatea se imbina magic cu un imaginatia naiva izvorata din sufletul omului simplu de la tara, care s-a raporatt mereu la spatiu spiritual cosmic.
Persoaje si momente cheie al spiritualitatii poporului roman descriu tot ce tine de nastere.
Nastere cu traditie. URSITOARELE
Credinta in URSITOARE. Credinta in puterea lor de a croi soarta fiecarui om vine de pe vremea romanilor si traieste inca nestingherita.
Sunt 3 asa numite ZANE care vin in noptile fara sot (3,5,7) din prima saptamana de viata a copilului nou-nascut si-i prezic soarta. Povestea spune ca in timpurile stravechi ursitoarele puteau fi vazute si auzite in timpul procesului de “urare”. Cine avea sansa sa le vada? MOASELE care privegheau nou-nascutii si pe proaspetele mame. Dar cum secretul trebuie sa ramana secret, in momentul in care moasele au destainuit ce stiau, ele si-au pierdut darul
De altfel, in Transilvania exista inca traditia, ca MOASA care ajuta la venirea pe lume a copilului – indiferent ca s-a nascut la spital sau acasa – sa-i puna in camera sa, pe o panza alba noua un „blid” cu faina de grau cernuta, sare, o paine, un banut si un caier de lana. Dupa 3 zile si 3 nopti, moasa si parintii copilului pot constata daca vizita ursitoarelor a avut loc. Cum? Pe urma lasata de ursitoare pe faina
In Banat, Moldova si Tara Romaneasca, la 3 zile dupa nasterea copilului, se intinde o masa mare cu mancaruri alese: paine, o gaina, vin si 3 banuti – „cina ursitoarelor”. Semnificatia? Ele trebuie sa fie bine ospatate si platite pentru a fi multumite si a ursi o soarta buna copilului
In Bucovina, atunci cand ziua se transforma in noapte, MOASA pune in camera copilului o lumina, care va arde toata noaptea si care ca lumina drumul ursitoarelor spre bebelus.
BOTEZUL este un eveniment important atat in traditia romanilor, cat si in credinta lor. Un adevarat prag. Si tot de botez se leaga si Moasa. Atat in Transilvania, in Banat, cat si Oltenia, rolul MOASEI la botez este foarte important. Ea este cea care duce copilul la biserica cu mesajul: „duc un pagan si voi aduce un crestin”, iar la intoarcere spune „am dus un pagan si am adus un crestin”. Apoi atunci cand nasii preiau copilul de la moasa, ei trebuie sa o plateasca cu un ban de argint.
Nastere cu traditie. PRIMA BAIE
Ce spune traditia despre prima baita? Apa trebuie sa fie imbogatita cu:
- Busuioc – pentru un copil atragator ( mai ales daca e fata)
- Grau – pentru cinste
- Marar – ca sa fie placut ca mararul in bucate
- Menta si romanita – sa creasca usor si sa fie sanatos
- Maciulii de mac – sa doarma bine
- Seminte de canepa – sa creasca iute
- Pene – sa fie usor ca pana
- Apa sfintita – pentru curatenie si puritate
- Lapte dulce
- Oua – sa fie sanatos si plin ca oul care trebuie sa ramana intreg, mama copilului urmand sa-l puna in apa de baie din a 2-a zi
- Bani
La final, moasa scoate banii, si toarna apa de la baie la radacina unui par sau a unui mar, astfel incat bebelusul sa creasca mare si sanatos ca pomul in cauza. Intoarsa in casa, moasa sta pe covata intoarsa, iar femeile prezente o inconjoara de 3 ori, dansand si chiuind. Ulterior moasa trebuie sa sara peste covata, cantand si provocandu-le pe nepoatele care-si doresc un copil astfel:
„Hai, sariti peste covata,
S-aveti si voi cate-o fata
Dar sariti mai naltisor,
S-aveti si cate-un fecior”
La sfarsit, moasa duce copilul nasilor, care-i pun bani pe piept. Apoi il da mamei, care o cinsteste cu un pahar de rachiu.
Nastere cu traditie. SCALDATOAREA NEPOATEI
Cine o face cui? Moasa trebuie sa o scalde pe mama copilului in apa calda, care contine diferite plante: marar, menta, galbenele. Dupa ce se spala si se imbraca, moasa incepe sa o stropeasca cu apa sfintita.
Nici proaspata mamica mi sta degeaba: ea o ajuta pe moasa sa se spele pe maini si o sterge cu prosopul primit cadou dupa nastere. De ce? O spala pe maini de pacatele ei, ale femeii care a nascut.
Nastere cu traditie. MASA MOASEI
In a 3-a zi de Boboteaza, pe 8 ianuarie, MOASA le invita pe neveste, mame, nepoatele ei, dar si pe preoteasa satului la masa. Ele nu vin cu mana goala, ci ii aduc moasei cate un plocon. Un cos cu un colac, carne din porcul de Craciun sau o pasare, paine si o sticla de vin.
In mijlocul mesei pregatite de moasa, sta un colac, preparat chiar de ea, cu o lumanare neaprinsa infipta in mijloc. Pe masa, mai exista o farfurie, frunze de muscate pe care sunt lipite cu miere bucatele de hartie – de unde se intelege ca moasa vrea sa le placa invitatelor sale precum albinelor mierea din flori.
Femeile inchina cate un pahar de rachiu si servesc cate o dulceata. Cand aprinde lumanarea, moasa spune Tatal Nostru si tamaiaza toate persoanele invitate la masa. Apoi mananca. Dupa friptura, se aduna bacsisul moasei. Intr-o farfurie din centrul mesei, o invitata pune un pahar cu vin, un picior de gasca sau alta pasare, o bucata de paine, sare, piper si ardei. Si striga: ” Sa fie MOASA la primejdie iute ca ardeiul”.
La sfarsit moasa multumeste pentru bacsisul primit, musca din piciorul de gasca, bea vinul si inchina in cinstea tuturor celor prezente
Nastere cu traditie. SEXUL COPILULUI
Moasa poate prezice sexul copilului aflat in burta mamei. Cum? Ea pune pe un fir de par o verigheta de la o femeia care s-a casatorit si religios. O intinde pe viitoarea mama pe pat si tine firul nemiscat deasupra burtii femeii. La un moment dat firul incepe sa se balanseze dintr-o parte in cealalta daca este baiat sau circular daca este fata.
