In general, anestezia peridurala este o optiune a mamei, nu o indicatie medicala. In ultimii ani, folosirea anesteziei peridurale s-a „democratizat”, ajungand, de exemplu, la rate de peste 60% din nasterile pe cale vaginala in Franta. Datorita raspandirii acestei metode de diminuare a durerii, s-au dezvoltat si rafinat tehnici de dozare a anesteziei care sa reduca efectele secundare implicite. Mihaela Timofte (educator perinatal SAMAS) iti spune ce trebuie sa stii despre nasterea cu anestezie peridurala.
Chiar daca viitoarea mama isi doreste sa aiba o nastere cu anestezie peridurala, exista si contraindicatii pentru aceasta procedura.
Anestezia peridurala. Tu cum alegi sa nasti?
- Lipsa travaliului (contractii neregulate, scurte, col nesters – mai ales la primipare)
- Dilatatie completa cu mobilul fetal angajat si femeie in expulzie
- Infectie materna cu febra
- Anomalii anatomice ale coloanei vertebrale care impiedica montarea cateterului in spatiul peridural
- Probleme de hemostaza (cu risc de hematom care ar induce presiune pe maduva spinarii). Din acest motiv, medicul anestezist trebuie sa aiba o coagulograma nu mai veche de trei saptamani.
Indicatiile medicale pentru anestezia peridurala sunt rare:
- Hipertensiune arteriala in timpul travaliului
- Stagnarea dilatatiei chiar dupa stimularea travaliului prin mobilizarea gravidei, folosirea pozitiilor verticale, ruperea artificiala a membranelor, perfuzia cu oxitocina
Anestezia peridurala.Cum se efectueaza?
Gravida este in pozitie sezand la marginea patului sau asezata pe o parte, cu spatele rotunjit, pentru a mari spatiul intervertebral. Este important ca gravida sa nu se miste si sa anunte daca urmeaza o contractie, astfel incat medicul anestezist sa opreasca manevra si sa astepte incetarea contractiei.
Cum si cand?
Inainte de a ajunge cu acul in spatiul peridural (in jurul dura mater), se face o anestezie locala in zona lombara.
Gravida va simti intepatura anesteziei locale, insa nu va simti efectiv durere la intrarea acului in spatiul peridural (poate simti ca trecerea unui curent electric rapid). Cand ajunge acul in spatiul peridural, medicul anestezist va monta un cateter (un mic tub de plastic) in ac, iar cand cateterul va ajunge in spatiul peridural, va scoate acul.
Anestezia peridurala – fara ace
Este important ca gravida sa stie ca nu va ramane un ac in spatele ei! Cateterul va fi fixat cu banda adeziva si i se va permite gravidei sa se sprijine pe spate fara risc de dureri sau sa se miste normal. Un alt avantaj al cateterului montat este de a putea readministra doze de anestezic in functie de nevoi, pe tot parcursul travaliului si in caz de cezariana.
Hipotensiunea arteriala
Observatie: Inainte de a chema anestezistul la solicitarea gravidei, moasa va introducere un mic cateter in vena (o branula) pentru hidratarea gravidei cu solutie salina. Aceasta masura este aplicata preventiv pentru a contracara riscul potential de hipotensiune arteriala a gravidei prin cresterea volumului sanguin si implicit a presiunii arteriale. Hipotensiunea arteriala a gravidei ar putea induce o bradicardie fetala, astfel ca se va monitoriza fatul in mod continuu din momentul in care se injecteaza anestezicul.
Concomitent cu montarea anesteziei peridurale, se instaleaza o brasarda pentru a masura tensiunea arteriala a mamei in mod regulat.
Anestezia peridurala. Efecte si proceduri de ingrijire asociate anesteziei peridurale
Efectul anesteziei va fi resimtit in aproape 20 de minute de la administrare in mod progresiv.
Gravida va experimenta pierderea treptata a simturilor din picioare pana la ombilic. Initial, gravida este sfatuita sa mentina o pozitie simetrica (nu culcata pe o parte) pentru preluarea uniforma a efectului anestezic. Cand efectul este instalat, in functie de dozaj si in acord cu recomandarile medicului anestezist, gravida va putea sa se mobilizeze si sa stea inclusiv in picioare.
Efecte colaterale
Se pot resimti senzatii de mancarime pe abdomen si la nivelul membrelor inferioare, frisoane si tremor involuntar.
Pentru ca gravida nu va mai simti nevoia sa urineze, fibrele senzoriale ale vezicii fiind anesteziate, se va goli vezica prin sondaj (cu o sonda care nu va ramane fixata) cel putin o data inainte de expulzie si, la nevoie, oricand pe parcursul travaliului.
O vezica urinara plina poate fi un obstacol pentru coborarea mobilului fetal si poate induce un risc de leziuni ale fibrelor musculare ale vezicii.
Anestezia peridurala. Efecte colaterale
Chiar daca efectele secundare asupra fatului (daca se previne corect hipotensiunea arteriala) sunt neglijabile, gravida trebuie sa fie constienta ca pentru ea anestezia peridurala va insemna o reducere a autonomiei:
- Pierderea controlului urinar
- Mobilitate redusa prin prezenta aparaturii de monitorizare (cardiotocograma, tensiometru) si a perfuziei de hidratare chiar in cazul in care exista «walking epidural»
- Dependenta de un insotitor/ cadru medical pentru a permite mobilizarea
- Nevoie mai mare de a fi ghidata in expulzie de catre personalul medical din cauza diminuarea functiei senzoriale
Pe langa autonomia redusa, exista riscul persistentei senzatiei de amorteala si slabiciune in zona lombara, in jurul locului de punctie.
Atentie!
Daca anestezia peridurala este montata inainte de dilatatia de 5 cm, exista un risc de incetinire a travaliului, inducand folosirea oxitocinei si crescand riscul altor interventii medicale (cezariana). Anestezia peridurala efectuata dupa ce dilatatia a ajuns la 5 cm nu mai influenteaza negativ dinamica travaliului.
In caz de anestezie rahi-peridurala sau de rahi-anestezie, exista riscul de scurgere a lichidului cefalo-rahidian prin bresa lasata la locul de punctie. Pana la reinchiderea bresei (intre 24-72h), mama poate experimenta dureri de cap violente la orice tentativa de ridicare in pozitie verticala, datorita presiunii cefalo-rahidiene scazute.
Jos miturile!
Toate datele de evidenta medicala acumulate au infirmat miturile conform carora montarea anesteziei peridurale ar:
- Induce paralizie (anestezia se face de obicei intre L4-5 sau L3-4, facand imposibila afectarea maduvei spinarii care se opreste mai sus)
- Creste riscul de nastere vaginala instrumentata (forceps, vacuum). Prin ajustarea dozajelor de anestezie si prin asteptarea momentului cand mobilul fetal este coborat (mai ales la primipare), eforturile expulzive ale gravidelor nu mai sunt inhibate intr-atat incat sa necesite asistarea instrumentata.
Anestezie peridurala – dupa nastere
Dupa nastere, cateterul se mai pastreaza pana la doua ore post-partum, folosindu-ne de efectul anesteziei pentru sutura perineala (daca este cazul). Intr-un interval de patru ore de la ultima administrare de anestezic prin cateter mama isi reia activitatea vezicala si poate sa se mobilizeze.
Prezenta mictiunii trebuie monitorizata de cadrele medicale pentru ca exista riscul de retentie urinara post-anestezie.
Foto Shutterstock.com
