Că adulții își fac rău cu mâna lor, e una. Dar că plăcerea lor de a fuma reprezintă un rău imens făcut copiilor, este cu totul altceva. Află cât este de nociv fumatul pasiv la copii.
Fumul de țigară conține aproximativ 4000 de substanțe chimice, extrem de dăunătoare. Mai mult de 50 dintre ele pot provoca cea mai cruntă îmbolnăvire: cancer. Un diagnostic în fața căruia efectiv amuțești. Și-atunci, cum să nu te gândești la copilul nevinovat care inhalează fumul de țigară fără să-și fi dorit nicio clipă acest lucru? Statisticile arată că fumatul pasiv la copii îi afectează pe aceștia într-un procent mult mai mare decât pe adulți.
Fumul lateral, cel mai periculos
Fumatul pasiv (sau fumatul involuntar) se referă la inhalarea inconștientă a fumului eliberat de o persoană care fumează. Acest fum inhalat se mai numește și fum secundar. Cum afirmam mai sus, fumul secundar conține circa 4000 de substanțe chimice. Fumul secundar provine din două tipuri de surse: din fumul principal și din cel lateral. Fumul principal este cel expirat de fumători în timpul fumatului. Fumul din fluxul lateral este fumul eliberat din vârful unei țigări, pipe, narghilea etc. Fumul lateral este mai dăunător deoarece el este eliberat direct, fără filtrare, și se acumulează în atmosferă. Acest fum lateral are 21 de tipuri de componente particulare și 19 compuși cu fază gazoasă, cu efecte canceroase și non-canceroase cunoscute, cum ar fi aritmiile cardiace, edemul pulmonar și efectele neurologice și hepatotoxice.
Riscuri în sarcină
Când spunem copii, ne referim inclusiv la bebelușii din burticile mamelor. Un copil a cărui mamă a fumat în timpul sarcinii riscă să nască un copil subponderal (sub 2,500 g). Și mai grav, fumatul crește riscul sindromului de moarte subită în primele 12 luni. Iar nicotina și celelalte substanțe toxice din fumul de țigară pot deteriora creierul și plămânii copilului, prin interferența cu procesul de respirație.
Sugarii cu vârsta de până la un an și jumătate, expuși fumului de țigară, prezintă un risc crescut de a dezvolta afecțiuni respiratorii precum bronșita, bronșiolita și pneumonia.
Fumatul pasiv la copii
În ceea ce îi privește pe copiii de vârstă școlară, în afara expunerii la fumul de țigara din familie, dacă părinții sunt fumători, aceștia pot fi ”victime” și în afara căminului. Deci riscurile cresc în cazul acestora. Iată ce probleme de sănătate pot dezvolta:
Infecții ale urechii
Fumul de țigară irită trompa lui Eustachio, situată în ureche, canal ce face legătura între timpan (urechea medie) și nazofaringe. Urmarea o reprezintă infecții ale urechii, dureri și descărcare de fluid. Netratată, afecțiunea poate duce la pierderea auzului.
Boală respiratorie
Copiii ar putea prezenta simptome cum ar fi wheezing (respirație șuierătoare), tuse cronică cu expectorație de consistență vâscoasă, infecții ale căilor respiratorii superioare și dificultăți la respirație.
Copiii expuși fumatului pasiv prezintă mai multe riscuri de a dezvolta astm. Mai mult, ei ar putea suferi atacuri mai frecvente și mai grave de astm, care le pot pune viața în pericol. De asemenea, funcția pulmonară este perturbată, provocând dificultăți de respirație, disfuncție ce va persista și la vârsta adultă.
Boală cardiovasculară
De câte ori îți aprinzi țigara în preajma copilului amintește-ți că și copiii pot fi afectați de boli cardiace ischemice, care cu o probabilitate de 20-30% vor duce la infarct de miocard sau accident vascular cerebral.
Cancere și alte boli
Riscurile apariției anumitor tipuri de cancer (cerebral, pulmonar, limfom, leucemie) sau a unor afecțiuni precum cataracta, boala meningococică, sinuzita, alergiile, gripa etc sunt mai mari la copiii expuși fumatului pasiv.
Daune cognitive și schimbări comportamentale
Expunerea la fumul de țigară are efecte drastice asupra capacității de învățare a copiilor. Cei mici sunt de obicei afectați de tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) atunci când mama a fumat în timpul sarcinii. Din același motiv ei mai pot avea probleme de comportament, cum ar fi anxietatea, depresia sau agresivitatea.
Copiii expuși în mod constant fumatului pasiv devin la rândul lor fumători, la vârste foarte mici, ca urmare a stimulării creierului cu nicotină!
