Rusinea este o emotie care se poate transforma foarte usor dintr-o modalitate menita sa ii invete pe copii regulile sociale, intr-o metoda toxica de disciplinare atunci cand intervine si pedeapsa. Pentru ca granita este atat de fina, este foarte important ca parintele sa vina in intampinarea nevoilor copilului, evitand rusinarea.
Rusinea constructiva, blanda, ne ajuta sa ne dominam impulsurile, ajutandu-ne sa fim in siguranta. Sa ne atingem scopurile si sa traim in armonie cu ceilalti. Ca sa identifici nivelul de manifestare al acestui tip de emotie, incearca sa vezi cum te simti atunci cand rostesti NU cu voce tare, de cateva ori.
Rusinea si copiii. Cum eviti sa iti rusinezi copilul?
Vei observa cum expresia fetei se va schimba, ti se va lungi, vei simti un soi de tensiune interioara, o temere, unii pot simti chiar furie. Astfel de treceri, se fac datorita unei comutari care are loc in cortexul prefrontal. Aceste ne ajuta sa diferentiem si sa ne adaptam unui comportament. Ne ajuta sa trecem de la ceva ce ne dorim in acel moment la ceva ce ne dorim si mai mult. De exemplu, sa ne multumim parintii sau sa nu facem zgomot cand mergem la film. Orice copil se poate auto-regla prin intermediul acestui tip de comutare.
Trucuri de autoreglare
Cum se intampla acest lucru? Prin crearea de trasee neuronale, deci de experiente repetate. De fiecare data cand stabilesti o limita empatica, pe care copilul decide sa o urmeze, il sprijini in acest sens. De exemplu, atunci cand intentioneaza sa se urce pe un dulap, in loc sa ii spui spui ceva de tipul „Da-te jos! Nu fii obraznic!” si sa se perceapa pe sine drept un copil rau, incearca. „Stiu ca iti place sa te cateri, dar dulapul nu este pentru asta. Hai sa te cateri intr-un loc sigur”. Astfel invata ca e in regula sa se catere, ca dulapul nu este destinat acestui lucru si ca mama il poate ghida. Este modalitatea prin care copilul exerseaza comutarea.
Sprijina-l in acest dermers aplicand cateva din sfaturile de mai jos!
-
Rezista nevoii de a ridiculiza, invinovati sau rusina copilul in moduri care aparent sunt inofensive.
Rusinea rezida in mai multe comportamente – critica, ridiculizarea, inducerea sentimentului ca nu este suficient de bun, sunt cateva dintre ele. Aceste lucruri repetate duc inspre un tip de rusine care este toxica, iar copilul peste confrutat cu sentimentul ca nu este suficient de bun. In loc sa il certi si sa il critici pentru un lucru gresit, subliniaza problema, incercand sa gasesti o formulare pozitiva. In loc de „Vrei din ce in ce mai mult. O camera plina de jucarii nu iti ajunge”, incearca „E draguta jucaria aia, dar astazi nu cumparam jucarii. Putem sa o trecem pe lista de ziua ta si poate o sa o primesti, daca o sa ti-o doresti in continuare la fel de mult”.
-
Modeleaza comportamentul pe care ti-l doresti de la el.
Copiii cauta ghidare din partea parintilor, doar atat timp cat ii respecta pe acestia. Daca au un impuls de a face ceva ce nu este permis, se vor abtine. In schimb, daca parintele este critic si tipa, reactia nu va fi cea asteptata.
-
Fii deschisa pentru discutarea tuturor problemelor.
Secretele pot fi generataore de rusine, deoarece copii traiesc cu sentimentul ca sunt lucruri despre care nu trebuie sa se vorbeasca. Important este ca indiferent de subiectul discutat, explicatiile sa fie in acord cu varsta, dar nimic nu trebuie tinut sub pres.
-
Ghideaza-l, apeland la limitele empatice.
Limitele stabilite in acest mod sunt mult mai usor acceptate de copil, caruia ii va fi mai usor sa faca comutarea pentru a adopta un comportament corect.
-
Rezista impulsului de a pedepsi.
Prin definitie, pedepsirea este o metooda prin care producem un rau fizic sau emotional, cu rol de invatare. Aceasta intensifica sentimentul de rusine si ii transmite copilului mesajul ca nu este sufcient de bun. Invata-l sa diferentieze binele de rau, apeland la empatie, redirectionarea impulsului si setarea limitelor.
