Stiai ca si norii au o zana? O zana buna care ii tese in povesti si care ii modeleaza si le da drumul in lume? Ei bine, da, norii au o zana binefacatoare. O zana a norilor. Pe numele ei, Andreea Mihaela Stan
Ei bine, Zana noastra, mai exact Zana Norilor spune ca s-a simtit mereu legata de cer intr-un fel aparte, inca din copilarie. “M-am simtit intotdeauna conectata la „senin” ca pat al copilariei, ca simbol al inocentei si puritatii. Acest sentiment ca apartin cerului s-a concretizat creativ in momentul in care, devenind mama (sau copiii mei transformandu-ma in mama) am aflat ca menirea mea este aceea de a fi punte intre cer si pamant. Daca „copiii sunt din rai” atunci noi toti avem legatura permanenta cu acest rai, depinde de noi sa hranim aceasta legatura. Cartile si jocurile „Zana Norilor” sunt felul in care am aratat ca sunt pregatita sa exprim aceasta conectare, dar ea a venit doar atunci cand copiii mei mi-au aratat calea catre exprimarea ei, avand o fundatie solida in vasta experienta traita in media (Radio Contact, Prima TV, Alpha TV, Radio Itsy Bitsy, Radio Romania Junior). Prin fiintele lor, copiii ne striga fara cuvinte tot ceea ce am vrut sa fim, suntem sau vom fi. In prezenta lor suntem mai intensi, rolul nostru fiind acela de a-i lasa sa fie ceea ce vor, lasandu-ne modelati de prezenta lor in permanenta miscare”, spune cu modestie si cu deschidere Andreea Stan.
Ea nu ezita sa recunoasca ca cei doi copii ai ei – Luca si Sara – i-au fost mentori. Ca ei au invatat-o multe dintre secretele norilor. “Lor le este dedicata si prima mea carte, nascuta si crescuta odata cu ei: „Povestile Norilor”. Ba eu chiar il banuiesc pe Luca ca a avuto contributie subtila uriasa la scrierile mele. Manuscrisul (probabil unul dintre ultimele manuscrise de pe pamant! – acum si manuscrisele sunt tot pe calculator) l-am scris in timpul antrenamentelor lui de aikido. Intra intr-o stare de armonie pe care cred ca mi-o transmitea. Luca are acum 14 ani, iar Sara 11”, ne precizeaza Zana Norilor.
Si ea nu se sfieste sa recunoasca cu simplitate ca invata de la copii cate in luna si in stele. Mai exact “tot ce sunt pregatita sa invat. De exemplu, sa observ tot ce car cu mine din vechime si nu mai am nevoie, tot ce vreau sa fiu si pot sa fiu incepand de azi. Invat acum-ul si trairea lui, invat sa arunc mai repede, invat sa ma arunc mai repede. Invat sa ma joc, mai presus de toate. Si nu un joc sau altul, ci starea de joaca, ca si stare permanent creativa intr-un mediu sigur. Invat starea activa de joaca prin care orice „treaba” devine traire. Invat sa traiesc ziua astfel incat la sfarsitul ei sa nu am timp sa ma gandesc la Timp”, ne impartaseste si noua cateva dintre secretele nabanuite ale copilariei Zana.
www.zananorilor.ro
