Mi se intampla uneori sa cred ca sunt un parinte nepriceput. Un parinte care nu face fata. Un parinte care nu se descurca. Un parinte care tipa prea mult si care nu mai vede peisajul din cauza micilor detalii necongruente. Tie? Si revin. Mi se intampla uneori sa uit cu desavarsire ca distractia aducea pacea in familie.
Si atunci cand uit, incerc sa imi dau reset. Ce incerc? E musai! O fac. Plec sau imi iau macar o ora ca sa gandesc o strategie de reconstructie. Sa gandesc o iesire, o mini-vacanta, o escapada. Un ceva salvator. De ce? Pentru ca atunci cand ajung sa imi petrec cea mai mare parte a timpului facandu-le morala copiilor, disciplinandu-i sau, pur si simplu, pasandu-i de la o activitate la alta, imi dau seama ca nu e ok. Ca nu am suficient timp pentru ei.
Nu sunt singura
Ma linistesc pentru ca stiu ca nu sunt singura. Mai sunt si alti parinti care trec prin aventurile astea. Si atunci ma scutur. Cum a fost aseara, de exemplu. Imi dau lenea deoparte, pentru ca pana la urma despre asta e vorba. Imi las telefonul intr-un loc cat mai putin vizibil si purced. Nici nu e nevoie de mari strategii. Ma duc pur si simplu si ma asez langa copii. Si incep incet incet….Si, realizez, ca e usor foarte usor sa uiti sa te distrezi pur si simplu cu ai tai. Si ca, de fapt, e atat de usor dupa ce te-ai urnit. Copiii sunt cei care impun ritmul. Odata ce te vad acolo cu ei, ei te simt. Si iti vin in intampinare. Ah, si inca ceva: stinge televizorul! Pune tableta deoparte – in caz ca exista in peisaj. In rest, libertate! Fara limite.
Gadileala, impingere, jocuri de rol – copiii mei imi cer adesea asta – pentru ca au nevoie sa vindece ceea ce traiesc urat sau agresiv pe afara. Si, in general, eu sunt abuzatorul. Alergare, cocotare, sarituri…asa a fost aseara. Si a pornit asa de timid…si apoi ma uitam cum joaca i-a schimbat starea fetitei mele. Dupa 30-40 de minute de joaca, am avut parte de o seara atat de lina, in care copilul a fost atat de cooperant si de deschis. A fost magic.
Secrete de vedete
Daniel J Siegel si Tina Payne Bryson scriu in cartea „Creierul copilului tau” ca „una dintre cele mai bune metode de a-i pregati pe copii pentru relatii si de a-i incuraja sa stabileasca legaturi cu altii este sa te joci cu ei. Asta pentru ca le ofera experiente pozitive de a fi cu oamenii care-si petrec majoritatea timpului: parintii lor.”
Si tot ei continua. „Cu fiecare experienta distractiva, placuta pe care le-o oferi copiilor tai in timp ce sunt cu familia, consolidezi pozitiv ceea ce inseamna sa fii intr-o relatie iubitoare cu ceilalti.”
