La propriu! La sfarsitul anului trecut, Parlamentul European a votat simplificarea regulilor prin care alimente noi, exotice si ciudate vor intra pe piata europeana.
Este vorba despre multe tipuri de produse. Ca sa intelegeti mai bine, le voi imparti in doua categorii mari: pe de o parte vorbim despre hrana care in alte zone ale lumii se foloseste de cel putin 25 de ani. Aici intra insecte, plante si fructe exotice, seminte sau uleiuri. Pe de alta parte, vorbim despre alimente cu structura moleculara modificata, produse care contin micro-organisme sau mancare cu nanoparticule, adica elemente de dimensiuni extrem de mici, produse in laborator. intrebarea este: cat de sanatoase sunt? Pentru a afla raspunsul, am fost la Bruxelles si am stat de vorba cu membrii Parlamentului European, cu reprezentantii industriei alimentare, cu cei ai consumatorilor, dar si cu dr. Valeriu Curtui, un roman care este coordonatorul departamentului de nutritie la Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara. Aceasta este institutia care evalueaza toate dosarele producatorilor sau companiilor care doresc sa aduca pe piata produse noi.
Dintre toate categoriile de alimente care vor fi introduse pe piata din Europa, cele mai controversate sunt cele care contin nanoparticule produse prin tehnologii de inginerie. in timp ce industria alimentara sustine ca nu sunt riscante pentru sanatate, medicii atrag atentia ca efectele se vor vedea dupa zeci de ani de cercetari, nu imediat. Prof. dr. Pavel Chirila, medic primar medicina interna: „Este o hrana care isi va arata efectele bune sau rele dupa zeci de ani, pentru ca nu produce efecte adverse ca o otrava oarecare, de exemplu ai baut benzina si peste un minut ti-e rau. La aceasta modificare perversa si parsiva a alimentelor nu se intampla asa.” In schimb Marta Baffigo, reprezentant al industriei alimentare, a declarat la Bruxelles: „Continuand sa inovam putem sa le oferim consumatorilor posibilitatea sa aleaga si speram ca astfel sa ii ajutam sa faca mai usor alegeri sanatoase. Deci da, alimentele noi pot contribui la o dieta sanatoasa, ca de altfel toate inovatiile din industria alimentara.” Eu stau insa si ma intreb cum poate contribui la o dieta sanatoasa un aliment care nu exista in natura, un aliment care este modificat in laborator. Stiu ca organismul uman este inteligent si se poate adapta, dar oare cat poate sa mai duca? Este „bombardat” din toate partile cu produse nesanatoase.
Pana si la prima categorie de produse am dubii, desi insectele, de exemplu, au niste proprietati nutritive foarte bune. Chiar am gustat la Parlamentul European furnici, tostata cu larve de trantori si un preparat pe baza de greieri. Nu au gust rau, doar ca m-am intrebat cat de mult bine le facem acestor insecte daca incepem sa le crestem la nivel industrial. Si cat de mult bine ne facem noua? Am aflat raspunsul. In Asia deja exista zeci de mii de ferme de greieri si cu ce credeti ca ii hranesc? Cu hrana pentru pui. Adica acele concentrate care se dau peste tot in lume pasarilor, pentru a se dezvolta mai repede. Domnul profesor Pavel Chirila mi-a confirmat banuielile: pot aparea modificari majore in organismul lor, ca sa nu mai spunem ca daca o vietate consuma o hrana proasta, ea ajunge in final si in corpul celui care o consuma.
Stiu ca totul pare sumbru, dar in acelasi timp este si simplu, dupa parerea mea: raman la aceeasi alimentatie pe care o aveam pana acum: produse care exista in natura sau facute doar cu ingrediente care exista in natura, cat mai multe produse locale si din surse cat mai curate si de incredere. Sigur ca nu ni se intampla nimic daca din cand in cand consumam ceva care nu e 100% natural, dar este foarte important ca aceasta sa fie exceptia, nu regula.
