Cum ții gastrita sub control? Cum să lupți împotriva inflamației stomacului pornind de la dietă? Arsură, aciditate, dificultăți de digerare și greață; mai întâi trebuie să învățăm să distingem tipurile unei boli foarte frecvente și să o gestionăm cu o dietă sănătoasă.
Gastrita înseamnă arsură, acid gastric, crampe, dificultăți de digerare, reflux gastroesofagian, respirație urât mirositoare și greață. Conform definiției medicale, gastrita este un proces inflamator al epiteliului care acoperă intern stomacul și îl protejează. Această mucoasă acționează ca o barieră împotriva acizilor responsabili de digestie, care sunt corozivi. Când sunt slăbiți, acizii gastrici tind să deterioreze și să inflameze pereții stomacului.
Nu există doar un singur factor responsabil pentru apariția acestei boli. Această problemă medicală poate fi cauzată de iritații provocate de consumul excesiv de alcool, vărsături cronice, stres sau consumul anumitor medicamente antiinflamatoare.
Să descoperim diferitele condiții care o pot provoca, tipurile de gastrită și dieta potrivită pentru a o combate.
Ca și în cazul tuturor proceselor inflamatorii, gastrita poate fi:
- acută – când se dezvoltă într-un interval scurt de timp; de obicei cu vindecare completă, mai ales dacă nu apar complicații;
- cronică – atunci când există un stimul dăunător care persistă în timp și provoacă leziuni cronice, uneori chiar ireversibile;
- nervoasă – o patologie psihosomatică, având simptome foarte asemănătoare cu cele ale gastritei normale.
Gastrita acută se caracterizează printr-un debut brusc și rapid al simptomelor, cu o durată de obicei limitată.
Gastrita acută se manifestă, în general, cu durere intensă; spre deosebire de gastrita cronică, care apare treptat și se caracterizează de obicei printr-o durere mai plictisitoare.
În gastrita cronică, starea inflamatorie a mucoasei gastrice nu se vindecă spontan, ci tinde să persiste în timp. Evoluția bolii poate duce la o distrugere treptată a glandelor stomacului.
La rândul ei, gastrita cronică este împărțită în mai multe tipuri etiologice, în funcție de cauza sa:
- gastrită de tip A (aproximativ 5% din cazuri), cauzată de o reacție autoimună. Sistemul imunitar distruge unele celule ale mucoasei gastrice, care sunt văzute în mod eronat ca străine;
- gastrită de tip B (aproximativ 60% din cazuri), cauzată de infecția cu Helicobacter Pylori (HP);
- gastrita de tip C (aproximativ 30% din cazuri) este cauzată de agenți chimici nocivi pentru mucoasa gastrică, cum ar fi alcoolul, nicotina, AINS (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene) sau refluxul biliar.
Pot exista, de asemenea, forme rare, cum ar fi boala Crohn, gastrita eozinofilică, gastrita limfocitară.
Gastrita nervoasă apare adesea ca urmare a tulburărilor de motilitate gastro-intestinală, o corelație puternică cu stresul (un stomac iritabil real). Simptomele, în acest caz, apar ca urmare a îngrijorărilor de diferite tipuri sau pentru o viață profesională prea agitată sau în condiții de suferință pentru evenimente dureroase sau traumatice. Simptomele sunt echivalente cu cele ale altor forme de gastrită.
Cum ții gastrita sub control? Nutriție și dietă pentru gastrită
În general, pentru a combate gastrita, se recomandă un stil de viață sănătos și o dietă cu conținut scăzut de grăsimi. În plus, este important să ții cont de câteva indicații, care pot ajuta la contracararea gastritei, cum ar fi:
- să mănânci porții moderate de mâncare și să mesteci fără grabă;
- să mănânci la ore regulate;
- să-ți menții o greutate sănătoasă;
- să faci mișcare/exerciții fizice;
- să ții stresul sub control.
Alimente nerecomandate
În caz de gastrită, cafeaua sau băuturile care conțin cafeină și metilxantine (ceai, ciocolată, cola) nu sunt recomandate, deoarece provoacă reflux. De asemenea, este mai bine să limitezi utilizarea condimentelor, a băuturilor carbogazoase și a lichidelor prea calde, precum și a vinului și a băuturilor spirtoase.
De asemenea, este de preferat să se elimine bulionul de carne sau extractele pentru bulionul de carne, deoarece stimulează secreția gastrică, precum și cârnații și brânzeturile picante și fermentate. Printre metodele de gătit, prăjirea crește conținutul de acreolin, o substanță care agravează inflamația mucoasei, deci trebuie evitată.
Așadar, evită să consumi:
- Cafeaua, ceaiul, ciocolata – considerate alimente „nervoase” care stimulează secreția de acid deoarece conțin metilxantine;
- Pâine albă insuficient preparată sau integrală;
- Carne grasă;
- Carne sărată, afumată și cârnați; creier, burtă, carne de porc, rață, gâscă, vânat;
- Pește gras (somon, crap etc.), pește sărat (hering, hamsii, sardine etc.);
- Crustacee (creveți, homar etc.);
- Moluște (calmar, sepie, caracatiță, fructe de mare, scoici, midii);
- Brânzeturi fermentate, picante și prea sărate (gorgonzola);
- Ouă, prăjite sau preparate cu unt și alte grăsimi;
- Supă de carne;
- Anghinare, varză, vinete, roșii, mazăre, ardei, varză murată, ridichi (promovează formarea de gaze);
- Leguminoase
- Toate conservele de legume
- Ceapa crudă în cantități mari, deoarece conține substanțe capabile să elibereze mușchiul care închide gura stomacului, favorizând astfel refluxul gastroesofagian, care provoacă, de asemenea, o senzație de arsură în sistemul digestiv;
- Fructe necoapte, portocale, lămâi, grapefruit și fructe acide în general;
- Fructe uscate (curmale, castane, alune, arahide, nuci, migdale);
- Sosuri picante, maioneză, ketchup, muștar, ardei iute, sosuri cu condimente, piper, șofran, nucșoară;
- Alcool, toate băuturile carbogazoase, apă carbogazoasă; toate băuturile cu gheață, toate lichidele prea fierbinți, sucurile acide de fructe (lămâie, grapefruit, portocale, caise);
- Mentă.
Alimente recomandate
Este întotdeauna mai bine să consumi preparate simple, cu condimente ușoare, deci mai digerabile, care nu stimulează o secreție puternică de acid, cum ar fi uleiul de măsline extra virgin crud.
- biscuiți uscați;
- carne slabă;
- șuncă gătită și crudă;
- pește slab;
- fructe proaspete crude sau fierte, decojite și însămânțate, mai bine dacă sunt coapte (cu excepția citricelor și a sucurilor lor)
- brânzeturi proaspete nefermentate (mascarpone, mozzarella);
- parmezan;
- legume crude sau fierte;
- iaurt.
Cum ții gastrita sub control? Sfaturi utile
- Mestecă încet: o bună mestecare este baza digestiei corecte și nu suprasolicită stomacul cu muncă;
- Păstrează-ți calmul și evită stresul și nervozitatea mai ales atunci când mănânci;
- Ai grijă să pregătești mese mici și frecvente pentru a profita de acțiunea de tamponare a alimentelor asupra acidității stomacului (trebuie să ai cel puțin cinci mese mici în fiecare zi);
- Nu te culca imediat ce ai mâncat, așteaptă cel puțin două ore;
- Renunță la fumat;
- Încearcă să slăbești, dacă ești supraponderal sau suferi de obezitate;
- Dormi pe partea stângă, mai degrabă decât pe partea dreaptă. Explicația este următoarea: alimentele intră în stomac din dreapta și dacă dormi pe partea dreaptă, favorizează ascensiunea acestora în esofag, provocând arsuri;
- Capătul saltelei să fie înclinat la 30 °;
- Nu utiliza corsete sau curele care sunt prea strânse;
- Evită să bei apă după cină, iar seara consumă alimente groase/solide, evitând supa;
- Evită efortul violent sau activitatea fizică prea intensă.
