Copiii trebuie să afle valoarea banilor, pentru a știi cum să-i folosească, pentru a știi de ce uneori sunt diferențe între oameni. Ei nu au nevoie să cunoască termeni tehnici despre bani și economie. Ei au nevoie să știe că mama și tata merg la muncă în fiecare zi, pentru a câștiga bani, cu care trebuie să facă multe lucruri.
Copiii trebuie să afle că lucrurile sunt împărțite în nevoi și dorințe. Părinții trebuie să-i învețe pe copii, că banii servesc în primul rând pentru a satisface nevoile și apoi, dacă rămân, dorințele. Nevoile sunt pe primul loc, iar dorințele pe locul doi.
Leii și dresorul lor
În acest sens, aflăm câteva lucruri importante de la Adrian Asoltanie, trainer, speaker și antreprenor de aproape 20 de ani. Totodată, Adrian Asoltanie este cel ce a conceput special pentru copii cursul „Micul Dresor de Lei”, adaptat pe grupe de vârstă.
1. Cum e indicat să le vorbim copiilor despre bani?
Vorbitul ca vorbitul. E mai important ce le arătăm. Copiii fac ce „fac” părinții și mai putin ce „spun” părinții. De aceea, exemplul personal de organizare și principiile părinților sunt extrem de importante. Copiii sunt foarte interesați de subiect, mai ales începând cu vârsta de 5-6 ani. Și urmăresc comportamentul și atitudinea părinților în relație cu banii.
2. Cum le explicăm ce reprezintă banii?
La cursurile pe care le țin în școli, le explic copiilor că banii vin atunci când faci ceva bun și folositor pentru ALTCINEVA. Ei sunt o recunoaștere a faptului că ai făcut o treabă bună și valoroasă! Le mai explic faptul că banii au 3 surse:
1. MUNCĂ și ENERGIE – muncă fizică, efort… – aici intră activitățile sau meseriile „manuale”: zidar, fermier, curățenie…;
2. EDUCAȚIE și CREATIVITATE – activitățile care presupun multă educație (doctor, arhitect, avocat) sau un talent deosebit (cântăreț, dansator, pictor…);
3. TIMP și RĂBDARE – postura de investitor / proprietar de business. Diferențele de efort și venituri dintre cele 3 categorii vin din nivelul de educație și valoarea pe care o adaugi restului societății. Legătura e firească – vrei mai mulți bani? Perfect! Tot ce trebuie să faci este să te educi pentru a deveni mai valoros semenilor tăi și să ajuți cât mai mulți dintre ei.
Pentru etapa 5 – 15 ani am creat un joc de sarcini (https://adrian.asoltanie.com/categorie-produs/produse-pentru-copii/page/3/ ) care permite oricărui copil să câștige proprii bani, făcând diverse activități în familie. În felul asta va face legătura între bani și activitatea făcută pentru altcineva. Nu recomand niciodată să plătiți copiii pentru activități pe care trebuie să le facă pentru ei: învățat bine, citit, curățenie în propria cameră, strâns jucării. Însă, pentru sarcini care ajută restul familiei, vecinii… cred că putem găsi oportunități să câștige câțiva bănuți. Veți vedea cât de atenți vor fi cu bănuții câștigați personal.
3. De ce se termină banii pentru jucării? Care e cea mai bună explicație pe care le-o putem furniza copiilor, atunci când refuzăm să mai luăm încă o brioșă sau o păpușă?
Un copil care e implicat în realitatea familiei va înțelege că banii nu izvorăsc nesfârșit din portofelul / cardul părinților. În schimb, când aceștia apar magic de fiecare dată când cel mic pune boticul, senzația e de sursă nesecată. Un copil va înțelege faptul că mergem la cumpărături să luăm anumite lucruri de pe listă. De asemenea, dacă își dorește neapărat ceva, își poate cumpăra singur din proprii bani. O să-l vedeți cum își re-evaluează singur „dorințele”. Poți să-i spui oricând faptul că, indiferent câți bani ai, BUGETUL pentru cumpărăturile din ziua respectivă s-a terminat. Aveți și alte planuri, și alte priorități mai importante.
Cred foarte mult în „preavizul” dat copilului și îl folosesc cu succes cu fetele mele: „vom merge la supermarket să facem niște cumpărături de pe această listă. Dacă vrei sa-ți cumperi ceva, te rog să-ți iei din plicul de mici cheltuieli 3-5 lei.” Vă garantez 10 – 15 minute de liniște, în care copilul va compara toate produsele / jucăriile din magazine, pentru a face cea mai bună achiziție de banii lui. Aceasta etapa de evaluare și decizie este foarte importantă în construirea caracterului copilului și în dezvoltarea realismului lui.
4. De când e indicat ca ai noștri copii să aibă bani la pușculiță?
Începând cu vârsta de 5-6 ani încep să aibă contact direct cu banii: restul de la magazin, bănuți de la Zâna Măseluță, cadouri de pe la bunici și mătuși… Aceste momente sunt ocazii excelente pentru lecții de viață și insist foarte mult ca părinții să nu le ignore și sa profite de ele pentru ca mesajele se vor „prinde” mai ușor.
5. Există o anumită regularitate prin care să le dăm bani?
Recomandarea și practica mea personală în familie este ca bănuții să fie CÂȘTIGAȚI de către copii. De aceea, am creat jocul de sarcini Super KID – copiii și le asumă și pentru care pot primi mici sume de bani. În felul ăsta ei sunt liberi să câștige oricât de des sau de mult sunt dispuși / dornici să o facă. Am vrut să le transfer lor libertatea și responsabilitatea propriilor decizii. Evident că vor primi sume de bani „degeaba” de la bunici / rude, însă părinții trebuie să dea copiilor ocazii să lege banii de oferirea de valoare celorlalți.
6. Care e suma minimă sau suma maximă pe care să le-o dăm copiilor spre economisire?
Pe sistemul de sarcini, copiii pot câștiga atât cât sunt dispuși / dornici să o facă. Vorbim, evident, de sume mici / 1 sarcină – ex. 2-3 RON pentru fiecare cameră aspirată sau șters praful sau 10 RON pentru spălat mașina. Mai departe recomandarea mea este ca sumele câștigate sau primite să fie împărțite pe 3 plicuri / borcane / pușculițe după cum urmează:
1. ECONOMII – 50% – sunt pentru obiectivele lor mari (bicicleta, telefon…). Acest plic îi va învăța să-și stabilească obiective, să planifice și să aștepte.
2. MICI CHELTUIELI – 40% – bani de discreție pentru mici plăceri (dulciuri, jucării, cărți, filme…) – Acest plic învață copilul să cumpere inteligent, sa compare, să evalueze, să ia decizii. CU acest plic va face greșelile de 10 RON din care va învață să le evite pe cele de adult de 10.000 EUR.
3. DONAȚII – 10% – plicul care dezvoltĂ altruismul, generozitatea, realismul, compasiunea, auto-sacrificiul. Acest sistem l-am creat și îl folosesc cu copiii mei. Stă la baza mapei de bani: Money Map Junior. https://adrian.asoltanie.com/categorie-produs/produse-pentru-copii/
7. Ce își pot cumpăra din banii lor? Sau pe ce e înțelept să le dăm noi ok-ul?
Când fac cumpărături cu proprii bani, copiii sunt mult mai chibzuiți și mai responsabili decât ne imaginăm. Caută mai atent, evaluează, compară și caută maximum de valoare pentru fiecare leu cheltuit. Evident că părintele trebuie să fie alături de el, dar mai degrabă ca observator. Cred că e important să lăsăm copiii să facă acum, sub supraveghere, propriile greșeli de 10 lei din care să-și învețe lecții utile. Asta o să-I ferească să facă mai târziu greșelile de adult de 10.000 EUR. Evident că dacă observăm că își dă toți banii grămadă pe ciocolată, intervenim să reamintim niște limite. Dar trebuie lăsați să-și cumpere lucruri inutile, obiecte ieftine care se strica repede, sa rămână fără bani… fiecare decizie este o lecție valoroasă.
O altă distincție importantă este cea dintre nevoi și dorințe. Părinții sunt responsabili pentru nevoi. Responsabilitatea dorințelor ar trebui returnată „doritorului” sau măcar împărțită cu acesta. Un telefon este o dorință – copilul trebuie să contribuie la cumpărarea lui – va avea mult mai multă grijă ce cumpără și cum îl întreține. Factura de telefon ar trebui, de asemenea, împărțită sau să fie suportată de copil – el e beneficiarul serviciului de telefonie / internet. Răspunsul la dorințe e simplu: „Cum faci să ți-l cumperi singur? / Eu pun 30-50%, dacă tu pui restul.”
8. De la ce vârstă copiii pot face mici servicii contra cost ( nu musai în familie)?
Cam de la 5 ani pot fi încurajați să facă mici sarcini pentru bani. Pentru că am observat situații ciudate, fac următoarea recomandare: Nu plătiți copiii pentru sarcini care țin de corpul lor (te speli pe dinți, mănânci fructe & legume…), de spațiul lor personal (îți faci patul, strângi jucăriile…) sau mintea lor (citești cărți, înveți bine, respecți timpul de telefon / televizor / tabletă…).
Acestea sunt responsabilitățile copilului ca individ. Însă, dacă face curat în toată casa, spală mașina, rufele sau vasele, calcă, udă florile sau tunde iarba, atunci putem să-l răsplătim cu mici sume de bani – 2-3-5 RON / sarcina. De asemenea, căutați să-I implicați în sarcini ușoare la serviciu: umplut plicuri, sortat produse / hârtii, făcut ordine… Vor înțelege mai bine ce înseamnă un business, ce fac părinții pentru a câștiga bani – alte lecții importante.
9. E ok sa îi îndreptăm către cursuri de business pentru copii sau de educație financiară? Cum le alegem pe cele potrivite?
Cred cu tărie în oferirea cât mai multor oportunități de a gusta „viața” și realitatea. Am observat în toate inițiativele antreprenoriale pe care le-am coordonat (târguri de dulciuri, obiecte decorative) o explozie de inițiativă, entuziasm și creativitate din partea copiilor. Educația continuă, mai ales după școală. Lucrurile pe care un copil le învață când trebuie să producă, să promoveze și să vândă o limonadă sau o brățară făcută din munca lui sunt de neprețuit. De la costuri, la productivitate, publicitate, relații cu clienții, calitate și valoare – toate vor fi extrem de utile mai târziu ca adult.
10. Cum facem diferența între discursul despre bani (educația financiară) dintre un frate mai mare și unul mai mic? În cazul meu, am două fete: de 10 și 5 ani. Cum să comunic pe limba fiecăreia despre bani?
Ne adaptăm la nivelul fiecăruia de înțelegere, evident, însă principiile sunt aceleași: copilul CÂSTIGĂ proprii bĂnuȚi – sarcinile diferă doar ca efort. Ambii copii își împart banii pe cele 3 categorii. Și le reamintim că fiecare are capacități și dorințe specific vârstei și că fiecare lucru are timpul lui.
