Meloterapia sau terapia prin muzică este o disciplină bazată pe utilizarea muzicii ca un instrument educațional, sau terapeutic de reabilitare.
De multă vreme, se știe că ascultarea și redarea sunetelor și a melodiilor poate acționa asupra stărilor și emoțiilor, cu scopul de relaxare sau stimulare. Cu toate acestea, mai recent, interesul științific s-a concentrat asupra posibilității de a exploata această practică ca o terapie complementară, în diferite condiții patologice și parafiziologice. Terapia muzicală poate influența, de fapt, mai multe domenii, cum ar fi funcțiile cognitive, abilitățile motorii, dezvoltarea emoțională, aptitudinile sociale și calitatea vieții.
Terapia muzicală poate fi aplicată în timpul sarcinii, în învățământul școlar sau în terapia cancerului, în departamentele de medicină paliativă și geriatrie. În funcție de caz, metodele de abordare ale acestei discipline sunt diferite. Și pot include, de exemplu, ascultarea cântecelor, folosirea instrumentelor, cântatul, dansul sau mișcarea. În instituțiile școlare, terapia muzicală este, în general, utilizată în scopuri educaționale și psihologice, deoarece poate contribui la organizarea unei personalități echilibrate și mature.
Meloterapia. Rolul muzicii în medicină
De-a lungul timpului, efectele benefice ale muzicii au fost studiate și confirmate, atât pe funcțiile cognitive cât și pe cele fiziologice ale omului. Unul dintre obiectivele acestor investigații a fost de a indica care boli ar putea beneficia de experiența muzicală. Astăzi, se știe că disciplina poate fi asociată cu succes cu terapii psihiatrice: ascultarea și cântatul pot reduce, de exemplu, simptomele schizofreniei și controlul stărilor de agitație asociate cu demența, îmbunătățind calitatea vieții pacienților și a familiilor acestora.
Unele rezultate științifice indică faptul că terapia muzicală poate ajuta copiii cu tulburări din spectrul autismului. Îmbunătățind astfel abilitățile lor în interacțiunea socială, comunicarea verbală și pornirea comportamentelor vizate.
Terapia muzicală poate fi utilă și în cazul bolilor care cauzează condiții de marginalizare (de ex. Afazie, amnezie etc.), permițând pacientului să exprime și să comunice emoții, sentimente și dispoziții prin intermediul limbajului non-verbal. În plus, muzica poate fi folosită ca un instrument pentru a facilita mișcarea și reabilitarea neurologică după un accident vascular cerebral.
Alte studii au înregistrat efectele benefice ale terapiei muzicale asupra nivelelor de anxietate la pacienții cu boală cardiacă și pulmonară severă.
În cele din urmă, muzica s-a dovedit eficientă în atenuarea anxietății și percepției durerii, chiar și în condiții complexe, cum ar fi la pacienții care așteaptă proceduri medicale sau intervenții chirurgicale.
Meloterapia. Ce este terapia muzicală?
Această disciplină implică utilizarea muzicii, a sunetului, a ritmului și a mișcărilor pentru a facilita realizarea diferitelor obiective, cum ar fi predarea, reabilitarea sau managementul condițiilor patologice. Muzica de terapie este realizată cu contribuția unui terapeut de muzică calificat, care se adresează unui singur utilizator sau unui grup de oameni. În mod specific, pentru a întreprinde o călătorie terapeutică cu pacienții, acești operatori trebuie să aibă abilități psihologice și medicale. Dar să aibă și experiență în domeniul muzicii.
Terapeutul muzical folosește, în principiu, două metode de abordare:
Terapia muzicală activă (joc): interacțiunea dintre terapeutul muzical și pacient are loc prin producerea directă de sunete utilizând vocea, instrumentele muzicale sau obiectele simple;
Muzică receptivă (ascultare): bazată pe ascultarea muzicii; o anumită activitate este atribuită pacientului în percepția, imaginația și elaborarea melodiilor propuse.
Meloterapia. Domenii de aplicare
În ceea ce privește terapia și reabilitarea, domeniile de intervenție ale terapiei muzicale se referă în principal, la neurologie și psihiatrie, în special la:
- Influența autismului;
- Sindromul Tourette;
- Întârzierea mintală;
- Dezavantaje motorii;
- Boala Alzheimer și alte demențe;
- Boala Parkinson;
- accident vascular cerebral;
- Amnesias;
- Afazie și tulburări de limbă similare;
- Psihoză;
- Tulburări de dispoziție;
- Stări depresive;
- Tulburare bipolară;
- Tulburări somatoforme (cum ar fi sindroame dureroase cronice);
- Tulburări de alimentație (anorexie nervoasă ).
Meloterapia. Muzică de terapie în copilărie
În copilărie, muzica este capabilă să influențeze dezvoltarea cognitivă, lingvistică, emoțională și socială a copilului. Deoarece stimulează anumite zone ale creierului. Învățarea unui instrument poate facilita învățarea, poate îmbunătăți atenția, poate contribui la controlul emoțiilor și exprimarea creativității.
În copilărie, activitățile muzicale ajută la citirea și recunoașterea cuvintelor. Deoarece, atunci când e folosit un instrument, acesta implică activitatea ambelor mâini. Iar cortexul vizual al ambelor emisfere cerebrale este activat. Chiar și ascultarea are avantajele sale: ritmul și melodiile pot avea efecte pozitive asupra concentrației. Din aceste motive, terapia muzicală poate ajuta copilul dislexic. În mai multe cazuri, copiii implicați în folosirea unui instrument au arătat o îmbunătățire a corectitudinii citirii și scrisului și a testelor de segmentare și fuziune fonetică.
Cu toate acestea, la copiii cu sindrom Down, terapia muzicală poate fi asociată cu tehnici psihomotorii și cu terapia logopedică. Această abordare permite îmbunătățirea cunoașterii organismului, dezvoltarea percepției și a organizării temporale, coordonarea motorului și verbalizarea.
În copilărie, terapia muzicală poate fi, de asemenea, utilă în gestionarea autismului. La acești pacienți, experiența muzicală trebuie să aibă ca obiectiv dezvoltarea tehnicilor de comunicare, stimularea empatiei și întărirea expresiei emoțiilor.
