Pentru unii oameni, anxietatea socială este omniprezentă, însoțindu-i permanent. Pentru alții, însă, ea apare în situații sociale specifice. Cum combați anxietatea socială? O întrebare la care căutăm împreună răspunsuri.
În teorie, omul este proiectat să fie o ființă socială. Numai că acest lucru se poate întâmpla să nu se manifeste așa cum ar fi normal. Iar cele mai frecvente manifestări le reprezintă teama de a vorbi în public, de a mânca în public și de a folosi toaletele publice. Toate acestea declanșează griji și neliniști în cazul unor persoane. Decât să trăiești cu toate aceste frici, mai bine afli cum combați anxietatea socială.
O frică aproape paralizantă
În afara situațiilor clare, evidente, de a refuza socializarea, există și „evitarea ascunsă”. Ce înseamnă asta? Înseamnă că persoana nu refuză să meargă de exemplu la petreceri, dar nu se integrează grupului, preferând să stea în bucătărie. Este un exemplu de anxietate socială.
Anxietatea socială este definită ca anxietatea care anticipează o situație socială sau anxietatea din timpul sau după această situație. În centrul anxietății sociale se află în realitate teama evaluării. Teama de a fi analizat, judecat, etichetat. Pentru a nu exista confuzii, trebuie menționat că aceste persoane nu se tem doar de evaluarea negativă ci și de cea pozitivă în egală măsură.
Dorința de a rămâne în umbră
Oamenii percep consecințele negative ale unei situații sociale, indiferent dacă prestația lor este bună sau greșită. De exemplu, persoanele competente la locul de muncă s-ar putea să-și facă griji cu privire la repercusiunile sociale din partea colegilor. Nici invidia și nici admirația nu sunt aspecte pe care să și le dorească. Cu alte cuvinte, o persoană cu anxietate socială va dori pur și simplu să nu iasă în evidență. Cu nimic. Pe undeva se poate spune că e vorba de timiditate, dar exacerbată.
Când anxietatea socială este severă
A nu te simți confortabil să interacționezi cu alți oameni dar nevoit să o faci, e una. Dar alta este când anxietatea socială te împiedică să îți desfășori activitățile cotidiene. Dacă se pune problema evitării frecventării cursurilor pentru că va trebui să vorbești în fața colegilor și profesorilor, dacă nu poți dezvolta o relație romantică pentru că te temi de respingere, deja este vorba despre anxietate socială severă.
Cum combați anxietatea socială
Dacă anxietatea socială te împiedică să faci lucrurile pe care dorești sau trebuie să le faci, caută ajutor profesionist. Găsește un terapeut specializat în tulburări de anxietate. Dacă respingi inclusiv această idee, de a fi ghidat de un psiholog, poți încerca pe cont propriu.
Ghidează-te după un manual de auto-ajutor
Manualele de auto-ajutor sunt concepute pentru a suplimenta terapia, dar sunt și instrumente bune pentru a lucra pe cont propriu.
Exersează zilnic respirația profundă
Este util să respiri profund înainte de o situație socială care îți provoacă anxietate. Dar și mai util este să practici această tehnică în fiecare zi. În acest fel, devine o a doua natură și nu va fi necesar să te concentrezi în mod special asupra ei atunci când te expui unei situații sociale.
Crează o ierarhie de expunere
O ierarhie de expunere este o listă în care notezi situațiile care îți provoacă anxietate, în ordinea gravității. Apoi exersează comportamentul în fața fiecăreia dintre ele, începând cu cea mai… „inofensivă”. Dă-ți răgazul de a te analiza și apoi continuă să te expui. „Cere” din ce în ce mai mult de la tine, pe măsură ce situațiile presupun un stres crescut.
Stabilește obiective
Oamenii au tendința de a nu sesiza partea pozitivă atunci când sunt anxioși. S-ar putea să te descurci bine, chiar grozav, dar din cauza sentimentelor de neliniștite să nu realizezi ce performanță ai obținut. Acesta este motivul pentru care terapeuții te încurajează să îți stabilești niște obiective comportamentale. Nu contează cum te simți, dacă te înroșești sau transpiri, aceste lucruri oricum nu le vei putea controla. Urmărește-ți obiectivul de îndeplinit în acea situație socială. Nu te concentra asupra faptului că te-ai simțit nervos. Mai degrabă concentrează-te asupra faptului că ai reușit să ai un comportament normal.
Păstrează o perspectivă rațională
Alungă toate gândurile negative și nerealiste care îți pot submina performanțele și alimenta anxietatea. De exemplu, atunci când trebuie să vorbești în public primul gând este ”O să mă fac de râs”. Dar dacă ai mai făcut acest lucru și nu a fost chiar un eșec, este de preferat să îți spui: ”Am mai vorbit în public. Sunt pregătit și voi avea cel mai bun discurs al meu”.