Intoxicația alimentară la copii, semn de îngrijorare pentru părinți. În prezent, există mai mult de 250 de tipuri de intoxicații alimentare, cauzate în principal de bacterii, virusuri și paraziți. Caracteristica generală a acestor infecții este apariția vărsăturilor și a diareei, simptome inofensive în cazul adulților, atunci când este o problemă pe termen scurt și infecție auto limitată la copil. Aceste simptome pot deveni foarte grave, deoarece, cu cât este mai mic copilul, cu atât este mai mare probabilitatea de a ajunge la deshidratare.
Prin urmare, este important să știm să recunoaștem simptomele unei infecții provocate de alimente, să știm cum să o tratăm și să învățăm cum să o prevenim.
Intoxicația alimentară la copii. Simptome
Greața și vărsăturile sunt semnele comune ale intoxicației alimentare. De obicei, această stare durează doar o zi, dar uneori poate fi mai lungă și este de obicei urmată de diaree. Cu toate acestea, în unele cazuri, diareea este singurul semn, fără a avea mai întâi greață și vărsături. Un copil trebuie să aibă cel puțin 3 scaune apoase înainte ca diareea să fie luată în considerare. În cazurile severe de diaree și unele infecții, sângele și mucusul pot fi de asemenea prezente în scaunul apos. În general, diareea durează câteva zile, uneori chiar mai mult. Unele scaune moi la copii pot persista câteva săptămâni înainte de a reveni la scaunele normale de dinainte de boală. Durerile abdominale și crampele abdominale sunt alte semne de intoxicație alimentară. Febra mare este, de asemenea, frecventă, precum și dureri în membrele superioare și inferioare, dureri de cap etc. Simptomele se pot înrăutăți în scaune cu sânge, deshidratare, dar și afectarea unor organe (rinichi, ficat) sau a sistemului nervos (în cazul neurotoxinelor).
Anumite alimente prezintă un risc crescut de contaminare: produsele lactate, fructele de mare crude, carnea slab preparată termic și preparatele din carne de pui.
Surse de contaminare
Contaminarea alimentelor poate avea loc în mai multe moduri, dar se disting 3 surse de contaminare:
- contaminarea primară (la origine) – pericol deja prezent în momentul producerii.
- contaminarea secundară – din cauza proceselor de prelucrare și procesare (om și echipamente utilizate pentru prelucrare).
- contaminarea încrucișată – este trecerea directă sau indirectă a microorganismelor de la alimente contaminate (de obicei brute) la alimente gata pentru consum sau care au fost deja gătite sau trecute prin procesul de pasteurizare.
Evident, rata incidenței și prevalenței acestor infecții poate scădea semnificativ atunci când toate regulile de manipulare și depozitare a alimentelor sunt respectate corect .
Când să mergeți la doctor?
Dacă observați oricare dintre simptomele de mai sus, trebuie să discutați cu medicul pediatru al copilului. Numai acesta poate decide dacă este intoxicație alimentară sau altceva. Solicitați asistență medicală în următoarele situații:
- Copilul are febră mare.
- Copilul are dureri abdominale severe și crampe.
- Copilul are în mod constant vărsături și nu bea sau mănâncă nimic.
- Observați sânge sau mucus în scaunele moi ale copilului.
- Copilul pare prea obosit și este confuz.
- Semnele și simptomele tind să se înrăutățească sau nu se rezolvă nici după câteva zile.
- Copilul are alte afecțiuni medicale, cum ar fi probleme cardiace, probleme cu rinichii, probleme hepatice, naștere prematură, diabet etc.
- O preocupare majoră a intoxicației alimentare la copii este deshidratarea, care necesită ajutor medical imediat. Semnele obișnuite de deshidratare includ sete extremă, agitație, somnolență, mâini și picioare reci, urinare scăzută etc. În aceste cazuri, copilul va fi probabil internat pentru câteva zile și i se vor administra fluide intravenos până la rezolvarea deshidratării.
Cum să tratați intoxicația alimentară la copii
În primul rând, copilul trebuie să se odihnească foarte mult. Consumul multor lichide în timpul zilei este foarte important, deoarece va preveni deshidratarea. Pe baza greutății și vârstei copilului, medicul vă va informa despre cantitatea de lichid de care are nevoie copilului. Dacă intoxicația alimentară la copii este însoțită de febră mare, se recomandă și ibuprofenul sau paracetamolul.
Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, un copil ar trebui să revină la o dietă normală cât mai curând posibil pentru o recuperare mai rapidă. Alimentele grase ar trebui evitate, în timp ce iaurtul, fructele, legumele, carnea slabă, cerealele, orezul și pâinea sunt recomandate. Așa-numita dietă BRAT care conține banane, orez, suc de mere și toast nu mai este recomandată de pediatri. S-a estimat că această dietă duce la lipsa anumitor proteine, minerale și vitamine necesare în timpul perioadei de recuperare.
Cum să preveniți intoxicația alimentară la copii
Da, intoxicația alimentară poate fi evitată dacă respectați aceste reguli:
Curățenie
Blatul de lucru, precum și ustensilele de bucătărie trebuie să fie curățate. Mâinile trebuie spălate în mod regulat, în special după folosirea toaletei, înainte de a începe să pregătiți o masă sau înainte de a începe să mâncați. Rănile și tăieturile de la mâini trebuie acoperite cu un plasture impermeabil înainte de a începe să pregătiți o masă.
Gătire
Gătiți mâncarea corect. Încălziți bine mâncarea, dar evitați să o încălziți de mai multe ori.
Răcirea
Refrigerați mâncarea cât mai curând posibil. Nu lăsați mâncarea să stea afară pentru o lungă perioadă de timp, deoarece bacteriile se înmulțesc repede. Temperatura pentru frigider trebuie să fie între 0 și 5 grade Celsius. Puneți alimentele rămase la rece, în frigider, cât mai curând posibil.
Poți afla mai multe dacă citești despre intoxicația alimentară!
