Eu cred cu tarie ca exista o mare diferenta intre oamenii care au copii si cei care nu au. Cea mai buna dovada sunt eu insami. Sincer, daca ma uit cu 10 ani in urma, nu ma recunosc. Numai ca nu ma prea uit, pentru ca am invatat ca un prezent plin este cel trait ACUM si nu cel trait in trecut. Ia aminte la cum e viata mea cu copii sau mai corect: viata mea dupa ce am  devenit mama.

 

In fine, sa revenim la discutia noastra despre parinti si copii.  Cred despre mine ca sunt o mama buna. O mama disponibila si cu destul de multa rabdare. Uneori, cam prea multa. Iar, alteori incredibil de putina…insa acum nu e vorba de minusuri.

Ci, dimpotriva, despre resursele uimitoare pe care le poate avea o femeie care este mama. Pana la fetele mele, eram la minus infinit cu rabdarea si poate si cu organizarea. Insa lucrurile s-au schimbat uimitor odata cu venirea lor. Pentru ca, primul meu copil m-a invatat sa prioritizez. Sa invat sa spun NU. Sa descopar ca ziua are 24 de ore, dintre care o buna parte trebuie sa ii apartina. Ea m-a invatat sa caut o ratusca cu migala in 4 saci de jucarii rasturnati pe jos. Ea m-a facut sa descopar jucarii si jocuri pentru copii pe care nu le-as fi banuit vreodata.

Si uite asa, am aflat ca te poti bucura de Veronica chiar si cand o privesti de 2-3 ori pe zi, am descoperit ca poti merge la cinema doar la filme de desene animate. Ca viata ta se poate rearanja si invarti dupa un copil. Dupa starea lui de sanatate si dupa zambetele lui.

Mi-am regandit programul – chiar daca sunt o workholoica inraita, mi-am restructurat obiceiurile alimentare, mi-am reconsiderat relatia. Si uite asa, acum aproape 9 ani, am invatat cum e sa gatesti in casa aproape zilnic cu ingrediente sanatoase. Cum e sa faci plastilina in casa. Cum sa facem baie papusilor. Cum sa ne pictam pe fata cu vopseluri de copii. Cum sa bucatarisim pentru papusi si Winnie de Plus.  Cum si de unde sa ne achitionam o bucatarie de jucarie. Tot asa, ne-am dotat camera de joaca cu fier de calcat, masina de spalat, mop, masa de calcat. Toate de jucarie, da? Sa fim bine intelesi.

Si spune drept, un om cu scaun la cap, care nu are copii, ar fi in stare sa faca asa ceva? Ar renunta o femeie care nu e mama la bugetul de parfumuri si farduri pentru setul de papusi favorite ale unui pusti?

 

My title page contents