Mai în glumă, mai în serios, am ajuns să spunem că sunt zile în care dimineața este primăvară, la prânz – vară, iar seara deja e toamnă. Cum facem față schimbărilor climatice bruște? Destul de dificil, am zice…
Cei dintâi afectați sunt meteodependenții, acele persoane care se resimt imediat la variațiile de temperatură și de presiune atmosferică. Pentru ei, acestea reprezintă adevărate provocări cărora sunt nevoiți să le facă față. Adesea fără să aibă soluții de combatere a lor. Adevărul este că, neștiind cum să facă față schimbărilor climatice bruște, nici pentru cei care nu sunt chiar atât de … sensibili lucrurile nu sunt prea plăcute.
În realitate, schimbările climatice (temperatură, precipitații, fenomene meteo extreme) ne amenință tuturor sănătatea. Și nu doar atât: afectează alimentele pe care le consumăm, apa pe care o bem și aerul pe care îl respirăm.
Categoriile cele mai predispuse
Se pare că locuitorii țărilor în curs de dezvoltare sunt cei mai vulnerabili la riscurile pe care schimbările climatice le au asupra sănătății. Gravitatea acestor riscuri depinde însă și de unii factori precum vârsta, sexul, comportamentul persoanei și chiar statutul economic. Impactul schimbărilor climatice variază în funcție de zona în care persoana locuiește și de cât de expusă este acestora, dar și de capacitatea sa de a se adapta lor. În principiu, cei mai vulnerabili sunt copiii, vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele cu venituri reduse. Copiii – pentru că nu își pot regla temperatura corpului, vârstnicii – pentru că suferă de diverse afecțiuni care reacționează la schimbările climatice, gravidele – pentru că se află într-o condiție fizică specială, iar persoanele cu venituri reduse pentru că nu își pot crea condiții adaptate schimbărilor (aer condiționat/sisteme de încălzire).
Cum facem față schimbărilor climatice bruște
Cei care suferă cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice bruște sunt cei care suferă de boli cronice. Cardiacii, de exemplu, manifestă disconfort atât la creșterile cât mai ales la scăderile de temperatură, fiind amplificate simptomele afecțiunii. Specialiștii au constatat că la scăderea temperaturii și cu un singur grad, numărul cazurilor de infarct miocardic crește. Acestora li se recomandă păstrarea unei temperaturi constante a corpului, cu evitarea trecerilor bruște de la cald la rece sau viceversa.
La fel de afectați sunt și cei care suferă de probleme ale oaselor sau articulațiilor. Reumatismul și artroza reacționează imediat, adesea chiar înainte ca schimbarea climatică să aibă loc, fiind un fel de…. barometre meteo. Presiunea atmosferică scăzută și umezeala (ceață, ploaie) determină inflamarea articulațiilor și, în consecință, durere și disconfort. Din fericire aceste simptome neplăcute dispar odată cu ameliorarea condițiilor climatice. Celor care suferă de spondiloză cervicală – de asemenea afectați de vreme – li se recomandă să efectueze mișcări lente de rotație a capului, să evite pozițiile vicioase și dormitul pe pernă.
Durerile de cap, aproape comune
Inclusiv persoanele care se consideră sănătoase se pot confrunta cu dureri de cap anterior variațiilor de temperatură, presiune atmosferică și umiditate. Fie că sunt determinate de hiperexcitabilitatea celulelor nervoase, fie că sunt agravate durerile de cap declanșate de alte cauze. Migrenele pot fi prevenite prin consumul de ceai de roiniță sau combătute cu analgezice.
Anxietatea se tratează cu… optimism
În zilele mohorâte, fără soare, nivelul de energie al organismului uman scade până la cote alarmante, uneori. Ai o stare aproape permanentă de somnolență și nu ai chef să faci nimic, fiind victima unei indispoziții copleșitoare. Încearcă să ignori vremea de afară și să faci activități care îți fac plăcere și te înveselesc. Ascultă o muzică ritmată, urmărește o emisiune de divertisment sau un film de comedie. Și în niciun caz nu te uita pe fereastră. Cu sigurnață vor veni și vremuri… mai bune!
