Azi revenim la Dr. Shefali Tsabary si la parenting-ul ei constient. Mai exact, parentingul constient se bazeaza pe ideea ca pruncii nostri au puterea sa declanseze un proces de transformare atat de puternic intr-un parinte, incat acesta sa fie dispus sa creasca si sa invete alaturi de copilul sau. Cu alte cuvinte, a creste un copil este echivalent cu a ne creste si pe noi ca parinti. Asadar, iata 3 METODE puternice prin care putem educa un copil anxios.
Si totusi, cum faci sa cresti copii anxiosi si sa ramai parinte constient? Continuam cu celelalte 2 metode.
MOBILIZEAZA-TE!
In momentul in care te-ai hotarat sa manageriezi anxietatea pe cont propriu sau cu ajutorul unui specialist, e timpul implementarii unei strategii noi. Daca rutina zilnica si dinamica relatiei dintre tine si copilul tau nu se schimba, veti bate pasul pe loc. Pentru schimbare este nevoie ca tu sa fii prezent si disponibil pentru a-i oferi copilului tau suportul necesar.
IESI DIN TIPAR
Fiecare iesire din tipar va genera mici cutremure in interiorul copilului tau. Singura modalitate de a sparge ciclul este ca parintele sa devina constient de propria lui anxietate.
Anxietate => parinte neajutorat => dorinta de control => reactie (strigat, rusinare, cearta) => mai multa anxietate pentru copil
METODA A DOUA
Nu incerca sa te lupti cu anxietatea. Accept-o!
In dorinta noastra de a evita sa ne simtim neajutorati ca parinti, atunci cand avem de-a face cu un episod de anxietate al copilului, incercam sa-l scoatem din stare cat mai repede cu putinta.
Ce sa nu faci:
- Nu incerca sa rezolvi anxietatea, rasfatand sau controland copilul;
- Nu iti face copilul sa simta rusine pentru ca ii este frica;
- Nu te preface ca nu exista;
- Nu bloca manifestarea ei.
Ce sa faci:
- Accepta starea de fapt in care se afla copilul tau. Primul pas pentru orice schimbare este de a face o evaluare onesta. Accepta ca cel mic este sensibil, ca gandeste prea mult sau ca este obsedat de detalii. Acceptarea te va elibera de nevoia de a judeca sau de a controla momentul si iti va da energia pozitIva necesara pentru a rezolva situatia.
- Accepta rolul important al anxietatii. Trebuie sa acceptam faptul ca anxietatea face parte din viata si nu este neaparat un lucru rau. Pur si simplu exista. Cand acceptam ca anxietatea exista pentru a ne ajuta copiii sa creasca in directia care le este menita, ne va fi mult mai usor sa avem de-a face cu ea.
- Empatizeaza, nu judeca. Atunci cand ii judecam pe copii pentru anxietatile lor, le transmitem de fapt ca nu sunt capabili sa se descurce cu acestea. Cand empatizam cu ei, le oferim, de fapt, suport si ii asiguram de faptul ca pot sa faca fata fricilor.
- Fii pe val, adica alaturi de copil, prezent si disponibil. Nu este usor, deoarece un copil anxios iti trezeste propriile frici. Un copil are nevoie de suport cand se afla in mijlocul unei furtuni de emotii. Ajutandu-ti copilul sa constientizeze ceea ce simte, il vei ajuta de fapt sa isi infrunte anxietatile.
METODA A TREIA
Consolidarea solutiei
Instinctul natural este sa ne concentram pe problema care a generat anxietatea sau pe raspunsul la anxietate.
Ce sa nu faci:
- Nu te concentra pe problemele comportamentale;
- Nu anunta problema inainte ca aceasta sa se fi intamplat;
- Nu crea bariere pentru a bloca manifestarea anxietatii;
- Nu-ti construi intreaga viata in jurul anxietatii copilului.
Ce sa faci:
- Creeaza o imagine de ansamblu pentru copilul tau. Chiar daca anxietatea copilului tau poate sa fie lucrul pe care te focusezi cel mai mult, este important sa vezi imaginea de ansamblu cu puncte tari, dar si cu limitari. Astfel, nu iti vei defini copilul doar in functie de anxietatea sa si aceasta nu se va transforma in trasatura lui esentiala.
- Concentreaza-te pe solutie. Gandeste-te la situatiile in care copilul tau a avut o reactie pozitiva la factorIi de stres, cand a dat dovada de curaj si spontaneitate, si incearca sa il ajuti sa isi perfectioneze aceste trasaturi. Atunci cand punem in lumina calitatile pe care ne dorim ca el sa le perfectioneze, il ajutam de fapt sa le consolideze. Nu incerca sa corectezi ce nu functioneaza, ci mai cu seama cultiva ceea ce este bun deja.
