Tu cat de mult iti iubesti copilul? Il iubesti fara conditii, fara temeri, fara fortari? Fii sincer cu tine! Si apoi invata sa il iubesti neconditionat!
Un copil care este iubit, e nevoie sa se simta iubit. E nevoie sa stie ca iubirea parintilor lor ESTE acolo si RAMANE acolo, indiferent ce a facut, cum a facut, cum s-a purtat, cine e. Iubirea nu se da si nu se ia. Ea este acolo mereu. „Bunul meu copil, eu te iubesc. Indiferent ca ai facut o greseala, eu te iubesc. Iubirea mea e infinita si nu poate fi pierduta sau stirbita din cauza unei note mai proaste sau a unui telefon stricat.”
Un copil e unic
Un copil are nevoie de apreciere si de empatie. Pentru ca noi parintii trebuie SA PUNEM ACCENTUL PE UNICITATEA SA. E nevoie sa intelegem ca fiecare copil e unic, are dorintele lui si potentialul lui. De aceea e important sa uitam comparatiile si exemplele de genul…”Cutarica a luat nota mai mare. Dar el cum a facut?”. Acestea sunt detalii neimportante. Noi, parintii, trebuie sa-i sustinem pe ai nostri copii. Sa ii sprijinim pe drumul lor. Sa ii iubim si sa le spunem asta.
Tu cat de mult iti iubesti copilul?
Copiii gresesc si e normal sa o faca. Dar cu iubire, se rezolva tot. Pentru ca tot iubirea, deschiderea si constienta ne arata ca atunci cand esti mic tot ce te inconjoara e nou si iti ofera prilejuri de invatare. Asadar, greseala e invatare si nu e nevoie de pedepse aici. Nici de bataie. Ci de sustinere.
In momentul in care copilul face o traznaie, nu uita sa il tratezi fix ca pe un copil. Care are nevoie sa mai experimenteze. Care are nevoie sa mai repete.
Poarta-te cu copilul tau asa cum ai fi vrut si tu sa fi tratat, cum ai vrea sa fii tratat. Cu respect si cu intelegere. Cu deschidere.
Arata ceea ce si tu vrei sa primesti
Atunci cand copilutul tau greseste, stai in genunchi – ca sa fiti la acelasi nivel – priveste-l in ochi, tine-l in brate si explica-i ce a gresit si cum trebuie sa faca data viitoare ca sa fie bine. Si inca ceva: spune-i ca il iubesti. Dragostea salveaza lumea.
Si tot ea ne invata cum sa punem limite de bun simt copiilor. Limite care sa ii salveze si sa ii ghideze. Limite cu empatie. Un „NU” spus frumos si cu intelegere poate schimba cursul lucrurilor. Explica-i de ce alegi sa ii spui NU. „Inteleg ca ai vrea si jucaria asta”, „Stiu ca ai vrea si jucaria asta”. Pune emotie in vorbele tale. Totul cu si in iubire.
Fii iubitor!
Si la fel va fi si cu explorarea. Pentru ca atunci cand traiesti in iubire, ai puterea sa creezi spatii si sa ii dai drumul copilului. Sa il lasi sa descopere. Chiar daca va cadea. Sa il lasi sa cada. Sa il lasi sa se ridice. Pentru ca asa, il inveti sa fie autonom. Sa vada ca e nevoie sa gaseasca solutii la problemele lui.
Sa vada ca il iubesti.
Inspiratia acestui articol vine in urma prezentei la conferintele Uraniei Cremene si Tina Bryson.
