Cum vorbim despre sexualitate cu copiii. Cuvintele aspre sau peiorative referitoare la sexualitate sunt pentru multi oameni mai usor de exprimat decat expresiile respectuoase. in general, exista doua motive pentru aceasta: in primul rand, nu stiu cu exactitate ce cuvinte ar trebui sa foloseasca si, in al doilea rand, cuvintele peiorative creeaza o distanta.
Deja la gradinita educatoarele au urechile pline de expresii peiorative: „Labagiule“, asa se adreseaza un copil altuia si chiar si adultilor le este adresat, uneori, cate un cuvant ca „bulangiu“ sau „poponar“.
Parintilor unor copii de 3 si pana la 6 ani li se intampla uneori acelasi lucru. Multi dintre adulti reactioneaza spontan cu indignare si se distanteaza: „Nu spunem «ne futem»“. Si aceasta reactie spontana este foarte de inteles. Dar: atunci cum spunem?
Copiii au auzit un cuvant interesant si chiar mai mult: au vazut ca, prin pronuntarea acestui cuvant, sunt declansate reactii uimitoare in randul adultilor. Acest lucru este palpitant si trebuie incercat imediat, inca o data. Adultii, cei care inteleg acest lucru, se pot folosi de ocazia ivita pentru a intra intr-o discutie cu copilul. „Ce inseamna «ne futem»?“ pot intreba ei, sau: „Ce vrei sa spui cu asta?“
Copiii in varsta de la 5 pana la 10 ani ar putea raspunde la intrebarea „Ce este un labagiu?“ cu, de exemplu: „Este un gaozar“. Ei stiu ca este vorba de ceva rau, dar ce inseamna cu adevarat, asta le este, de regula, neclar. Parintii ar putea sa-i explice copilului: „Acesta este un cuvant care se refera la autosatisfacere la baieti si la barbati. Daca isi trag si isi intind preputul si astfel se excita, se zice ca «isi fac laba».“
Iar pentru copiii care vor sa stie mai mult, uneori acel cuvant poate avea o istorie interesanta. Iata un exemplu din limba germana: wichsen (a-si face laba) provine de la cuvantul omonim care in traducere inseamna a vacsui. Ceea ce inseamna ca acest termen provine de la ceara, Wachs in germana. Pentru ca, mai demult, crema de pantofi continea o substanta asemanatoare cu ceara de albine. si cand se dadeau pantofii cu crema erau vacsuiti sau ceruiti, adica frecati in sus si in jos cu o perie sau cu o carpa. Adica o miscare asemanatoare cu cea executata cand iti freci penisul.
Cum vorbim despre sexualitate cu copiii. CE CUVINTE VREM SA FOLOSIM?
Cand vorbim despre sexualitate, cuvintele nu ne ies prea usor din gura si deseori ne oprim, in mijlocul propozitiei, sa reflectam ce cuvant sa alegem, acum, in contextul dat. Despre fotbal sau despre scoala se poate vorbi mai relaxat decat despre sexualitate. Ceea ce este pana la urma normal.
Atunci cand parintii discuta cu copiii lor despre sexualitate, ei nu trebuie sa discute absolut toate micile detalii ale sexualitatii. Copiii nici nu vor asa ceva. A le transmite copiilor niste termeni sexuali inseamna a-i ajuta sa-si cunoasca propriul corp ca fiind ceva pozitiv.
Inseamna sa le oferim un limbaj cu ajutorul caruia sa poata denumi sentimentele „frumoase“, dar si pe cele „prostesti“, si asta pentru fericirea si pentru protectia lor.
Cum vorbim despre sexualitate cu copiii. Care cuvinte ne plac? Cum dorim sa denumim organele sexuale sau dragostea trupeasca dintre doi oameni?
Chiar daca exista o multitudine de expresii, pe cele mai multe dintre ele nici macar nu dorim sa le utilizam, pentru ca ni se par prea distante, prea peiorative sau prea directe, sau pentru ca nu ne putem „conecta“ la ele, pentru ca ni se par nepotrivite.
Aici va oferim o mica selectie a expresiilor uzuale pentru organul genital masculin:
Penis, membru, puta, ciocan, carici, caltabos, facalet, pistil, maciuca, mataranga, stiulete, stoagar, madular. Iar programul de autocorectare al computerului le subliniaza pe cele mai multe cu rosu. Nu sunt de gasit intr-un dictionar uzual.
Pentru organul sexual feminin exista, de exemplu, urmatoarele expresii: vulva, vagin, pizda, pitpalac, pitulice, veverita, trapacisca, scoica, scoicuta, fofoloanca.
Iar pentru actul sexual: a face dragoste, a face amor, a se culca, a se intinde, a si-o trage, a se iubi, copulatie, futai, coit.
Pentru copii a actiona si a intelege inseamna acelasi lucru. Pentru ei expresiile trebuie sa fie „la indemana“. Copiii devin curiosi in legatura cu ceva daca pot intra in contact cu acel lucru. Ei vor utiliza mai degraba expresii din limbajul comun, cu care pot face o conexiune.
Adultii se refugiaza deseori intr-un limbaj stiintific sau metaforic, ce le permite o anumita distanta. Dar copiii nu se pot descurca cu expresiile din medicina, care, de multe ori, sunt in limba latina. Pentru ca pentru celelalte parti ale corpului nu folosim expresii in limba latina, de exemplu, ochiului nu-i spunem „oculus“, la fel si cu aceste cuvinte. De exemplu, „vagin“ suna la fel de straniu. Astfel de cuvinte sunt ca niste corpuri straine infiltrate in propria limba. si astfel si partea corpului care a fost denumita devine la randul ei straina si resimtita ca nefacand parte din propriul corp.
Cum vorbim despre sexualitate cu copiii
Uneori organele sexuale si sexualitatea in general sunt facute sa para dragalase prin utilizarea unor diminutive si metafore. Exista cuvinte ca, de exemplu, „putulica“ sau „furtunas“ pentru penis, „pipisor“ pentru mictionare sau „pasarica“ pentru vagin. Pare ca se doreste indepartarea partii sexuale din zona centrala, a intelegerii, ca si cum, de exemplu, „furtunasul“ ar fi utilizat exclusiv pentru urinare. Dar astfel nu li se transmit copiilor niciun fel de informatii despre functia sexuala.
Expresiile care ne mai raman sunt cele din limbajul cult, precum „membru“ sau „vagin“, si cele din limbajul cotidian, precum „puta“ sau „pasarica“.
Daca privim la limbajul cult, vom observa ca si acesta pare, intr-un fel, steril. De multe ori pare zgarcit, iar caracterul sexual al partii denumite nu reiese neaparat. Un „membru“ este si un brat sau un picior. Cuvantul „labii“ pare strain de sexualitate, parca ar trebui sa te rusinezi de el.
Limbajul peiorativ este, dimpotriva, foarte imaginativ si puternic ca expresie:
• „pistil“ vine din bucatarie = cu el se amesteca in mojar;
• „amocul“ desemna initial o boala mentala tropicala provocata de abuzul de droguri;
• „pupaza“ desemneaza, pe rand, o pasare cu penaj colorat, o cocota sau vulva.
„Astazi copiii afla totul de pe internet. Ei pot sa vada acolo fotografii si filme pe care nu le inteleg si pe care nu si le pot explica. Acest lucru este inspaimantator si face educatia sexuala de acasa cu atat mai importanta. Pa-a fost mai usor sa vorbesc acum cu copiii mei despre sexualitate. si fac asta vorbind simplu, cum imi vine, nu neaparat obiectiv sau biologic. De exemplu, nu spun vagin, ci spun pasarica. Mi se pare mai dragut. Cuvantul pupaza nu mi se pare asa de dragut. Iar pentru membrul masculin folosesc expresia penis sau puta.“ — Hannah, 45 de ani, cu trei copii
Cercetatoarea in stiintele culturii Mithu M. Sanyal s-a decis sa utilizeze cuvantul „vulva“ pentru a denumi organul sexual feminin si a scris o carte intreaga despre istoria sa tumultuoasa in diversele culturi. „Mumu“ este expresia pentru care s-au hotarat participantele la un workshop pentru fete.
Atunci cand adultii discuta intre ei despre ce expresii li se par lor dragute, acest lucru poate reprezenta un ajutor foarte bun pentru a-si gasi siguranta. Chiar si unor perechi le vine greu sa discute impreuna despre sexualitate. Interdictiile interioare si frica de a deveni vulnerabili ne opresc. Dar se poate exersa. si putem incerca sa gasim impreuna cu partenerii sau cu prietenii expresiile care ne plac si pe care vrem sa le transmitem copiilor.
Fragment preluat din cartea Preventia inainte de toate – cum sa protejam copiii de abuzul sexual (Elisabeth Raffauf), aparuta la editura TREI.
text Shutterstock
