Instinct matern sau anxietate parentală? Cum recunoști diferența? Cum putem distinge frica de ceva ce i s-ar putea întâmpla copilului nostru de instinctul matern real? Fiecare părinte cunoaște acea voce interioară subtilă, acel sentiment că „ceva nu e în regulă” cu copilul. Însă cum ne dăm seama dacă e vorba de intuiție autentică sau doar de o teamă amplificată de griji cotidiene? Ce spun specialiștii?
Mărturiile mamelor aduc lumină asupra modului în care putem învăța să ne ascultăm instinctele cu luciditate, fără a lăsa anxietatea să preia controlul.
Un exemplu puternic vine de la Kimberly Gervais, mamă din Statele Unite, care a împărtășit pentru Parents.com un episod marcant din viața ei. Când fiul ei de 13 ani a cerut permisiunea să meargă cu bicicleta la plajă alături de prieteni, instinctul i-a spus „nu!” – traficul intens îi dădea o senzație de neliniște. Totuși, a făcut un compromis: i-a permis, dar doar cu condiția să poarte cască.
La scurt timp, temerile s-au adeverit – băiatul a fost lovit de o mașină. A suferit fracturi, dar casca i-a salvat viața. „Dacă n-ar fi avut-o, ar fi fost o tragedie”, spune Kimberly, care de atunci și-a promis să-și urmeze instinctul de mamă, indiferent de insistențele copilului sau de presiunile sociale.
Instinctul matern: realitate sau anxietate?
Numeroși specialiști susțin că părinții — mai ales mamele — dezvoltă, în timp, o sensibilitate aparte față de nevoile și stările copiilor. Din perspectivă neuroștiințifică, intuiția nu este magie, ci rezultatul unor experiențe emoționale acumulate, care modelează reacții instinctive viitoare. Celebrul neurolog Antonio Damasio a introdus conceptul de markeri somatici — acele semnale subtile transmise de creier corpului pentru a ghida deciziile rapide în situații incerte.
Totuși, nu toți experții privesc la fel acest „al șaselea simț” parental. Antropologul Sarah Blaffer Hrdy, de exemplu, consideră că intuiția maternă este strâns legată de mecanisme biologice, precum oxitocina eliberată în timpul sarcinii și al nașterii, hormon care contribuie la creșterea receptivității mamei față de comportamentele și nevoile copilului.
Astfel, intuiția parentală pare să fie un amestec complex de experiență, biologie și conexiune emoțională — o construcție interioară care merită înțeleasă, nu idealizată.
Intuiție sau frică?
Dar ce se întâmplă când instinctul nostru este de fapt anxietate deghizată? Psihiatrul Shimi Kang subliniază că intuiția este o cunoaștere înnăscută care apare doar într-o stare de calm. În timp ce anxietatea este încărcată de emoții și frică. După cum raportează Parents, psihoterapeutul Judith Orloff adaugă că intuiția se manifestă ca informație neutră, în timp ce anxietatea este adesea însoțită de gânduri și îngrijorări repetitive.
Cum să distingem instinctul și frica?
Ia-ți un moment de calm
Dacă te simți anxios, încearcă să faci exerciții de respirație sau meditație pentru a-ți limpezi mintea.
Scrie-ți grijile
Ținerea unui jurnal al anxietății te ajută să înțelegi dacă este intuiție sau pur și simplu stres.
Vorbește cu cineva în care ai încredere
O conversație cu un prieten, un partener sau un expert te poate ajuta să vezi lucrurile dintr-o perspectivă mai obiectivă.
Ascultă-ți vocea interioară fără a fi influențați de ceilalți
De multe ori ne lăsăm influențați de ceea ce fac ceilalți părinți. Amintește-ți că fiecare copil este unic și numai voi, părinții, îl cunoașteți cu adevărat pe al vostru.
