„Nu mai suport, partenerul meu mă critica!” Ai făcut măcar o dată afirmația aceasta, nu-i așa? Ei bine, toate am avut o nemulțumire în acest sens. Am primit critici întemeiate sau mai puțin întemeiate. Care ne-au rănit, mai mult sau mai puțin.
Aud des de la o amică, Mădălina, această propoziție simplă dar dureroasă: „Partenerul mă critică”. Atât de des încât mă întreb dacă nu cumva exagerează. Dacă nu i se pare ei că toate observațiile lui sunt critici. Mă gândesc că o critică constructivă n-ar trebui să doară. Că este mai mult un sfat, să zicem. Alteori însă mă întreb dacă nu cumva în spatele criticilor lui nu se ascunde de fapt altceva. Și poate că cineva ar trebui să-i spună lui ce consecințe are această atitudine.
Când îndrepți prea des degetul acuzator către cineva și îl critici aproape permanent, așteaptă-te la reacții adverse:
Va începe să se ascundă de tine
Dacă tot ce încearcă să facă este răsplătit cu veșnice nemulțumiri și critici, într-o zi te poți trezi că păstrează secrete pentru sine. Că își asumă riscuri și provocări fără ca tu să știi aceste lucruri. Pentru o relație, acesta este un fel de… începutul sfârșitului.
Va dezvolta resentimente
Criticile adunate de-a lungul timpului pot duce la resentimente. Iar ele pot apărea atunci când partenerul/partenera are mai mare nevoie de ajutorul tău. Știi ce e grav? Că resentimentele sunt mai rele decât ura. Ele sunt ca un fundal muzical într-o încăpere. Nu le observi mereu, dar sunt acolo. Și totul pare normal, când de fapt nu este. A duce cu tine resentimente este dureros și îl face pe celălalt vulnerabil, fără să știe.
Nu va avea ocazia să facă propriile greșeli
A fi așezat pe un piedestal poate fi plăcut la început. Cel pe care îl critici e posibil să te admire poate prea mult, considerând că tu ești lumina din întunericul lui. Și că toate criticile au rolul de a-l ajuta. Și că fără ele nu se poate descurca. Atenție! în acest fel îți construiești propria închisoare, pentru că de fapt creezi o dependență. „Omul învață din greșeli”, spune o vorbă. Este adevărată.
Ar putea căuta validarea în altă parte
O persoană criticată permanent simte la un moment dat nevoia de o pauză. Poate fi o retragere în sine, dar poate fi și ceva realmente riscant: o aventură. Dacă găsește o persoană disponibilă emoțional, grijulie și plină de compasiune, înțelegătoare, care mai mult admiră decât critică, pericolul este uriaș. Dacă i-ai lăsat această ușă deschisă, nu te mira dacă iese și fuge cât mai departe.
Într-o zi nici nu te va mai lua în seamă
După ani de critici consecvente, cel criticat nici nu le va mai lua în seamă. Atât de obișnuit cu ele va fi încât nici nu le mai aude. La modul cel mai serios.
Problema… ești tu!
Partenerul/partenera este o reflectare a sinelui interior. A acelor părți din tine pe care nici măcar nu le știi. A-ți critica partenerul este un act de proiecție. Și chiar dacă pare că celălalt are o problemă, în realitate problema este a ta.
Își va pierde încrederea în sine
Continuă să îți critici partenerul/partenera și își va pierde energia pentru a-și trăi viața din plin. Ar putea deveni o persoană indecisă, temătoare, chiar lașă. Ai fi fericit cu un partener de acest gen? Ia în considerare modul în care acest lucru ți-ar afecta viața.
Cum să critici constructiv
- Alege momentul potrivit. Nu-ți critica niciodată partenerul când trece printr-o perioadă dificilă. Critică-l – dar constructiv! – numai atunci când este calm și îți poate oferi atenție deplină.
- Alege dialogul în locul monologului. Nimănui nu-i place să i se spună să facă ceva, așa că asigură-te că poți crea un cadru în care amândoi vă puteți exprima gândurile și puteți asculta punctul de vedere al celuilalt.
- Apreciază ceea ce a făcut bine înainte de a critica. În acest fel va trage concluzia că ai intenții bune și va aprecia pozitiv critica.
Reține că fiecare persoană este responsabilă pentru propria viață. Alege-ți cuvintele cu grijă și gândește cu înțelepciune!
