Mihaela Miroiu, Andreea Marin, Delia, Emma Watson și Michelle Obama sunt în topul personalităților care luptă pentru egalitatea de gen, în opinia românilor* – Mihaela Miroiu (politologă, filosoafă și scriitoare), Aluziva (Alina Greavu – activistă, fundraiser independent, creatoare de conținut), artista Delia Matache, Oana Băluță (profesoară, cercetătoare specializată în gen și politică) și Andreea Marin sunt cele mai cunoscute persoane publice din România, pe care românii le asociază cu o activitate susținută în domeniul egalității de gen și a promovării drepturilor femeii, arată un studiu al Asociației Solidaritate și Egalitate.
„E o lume strâmbă, iar ceea ce ar putea-o îndrepta ar fi doar educația fetelor și accesul la drepturile care sunt și ale lor. Și cine ar putea decide cu cea mai bună înțelegere asupra problematicii feminine dacă nu chiar femeile? În ce lume dreaptă pot fi ele minoritare sau pot lipsi cu desăvârșire atunci când se iau hotărâri ce pot schimba toate aceste realități și ne privesc direct? O dată pentru totdeauna ar trebui schimbate în bine. Cred în proverbul indian care spune că <<Zeii se află acolo unde femeile sunt respectate.>>.”, a declarat Andreea Marin, activistă, Fundația „Prețuiește Viața”.
La nivel internațional, Emma Watson, Michelle Obama, Oprah Winfrey, Malala Yousafzai și Angelina Jolie sunt recunoscute pentru implicarea lor în promovarea și apărarea drepturilor femeii și ca atare, identificate drept militante pentru egalitatea de gen.
Mai mult, rețelele sociale rămân un mediu de susținere a luptei pentru egalitatea de șanse dintre bărbați și femei. 86% din femeile educate* din orașe întreprind o acțiune concretă de susținere în social media a feminismului și a egalității de gen și 87% dintre ele urmăresc online cel puțin ocazional activitatea unei organizații/platforme feministe despre care consideră că se străduiesc să schimbe mentalități și asta se vede; 30% declară că nu au suficiente informații despre activitatea organizațiilor feministe; FILIA, A.L.E.G. și Girl Up sunt cele mai cunoscute asociații care militează pentru drepturile femeilor;
94% dintre româncele educate consideră că postările din social media reprezintă cea mai căutată activitate referitoare la activități feministe. 87% dintre respondenți urmăresc online cel puțin ocazional activitatea unei organizații/platforme feministe. Respondenții din mediul rural și cei cu studii medii par mai înclinați să o facă regulat, în comparație cu cei din mediul urban și cu studii superioare;
„Este foarte important să înțelegem că azi mișcările sociale încep din social media și se dezvoltă rapid la nivel internațional. Mi-aș dori, în schimb, o abordare educativă, constructivă, pragmatică, prin care să îi facem pe toți să înțeleagă că nu ne mai permitem economic să ținem femeile în urmă – trebuie să fie lăsate să aleagă și să participe exact cum consideră și la ce e oportun pentru ele în societate. Deficitul de forță de muncă, mai ales în domeniile STEM, este grav, iar pentru a înregistra un progres major este nevoie de educația mamelor, de educația tinerelor în școli și ca în companiile din domeniu femeile să fie cu adevărat bine primite.”, a declarat Mihaela Tudor, fondatoare Asociația Solidaritate și Egalitate și CEO Tudor Communications.
Educația și inițiativele legislative ca mijloace eficiente de acțiune întrunesc marea majoritate a răspunsurilor. Respondenții din mediul rural și cei cu studii medii sunt într-o proporție mai mare atașați de strategia manifestărilor stradale. 60% dintre femeile educate de la oraș așteaptă de la instituțiile statului cea mai mare implicare. Urmează mass media și ONG-urile de profil, considerate responsabile în promovarea egalității de gen. Doar 32% dintre respondenți consideră că manifestările stradale (mitinguri, proteste) sunt eficiente.
„Noi trăim încă în înapoiere istorică în privința accesului femeilor la decizia politică, a prețuirii lor pentru merite științifice și culturale, a accesului lor la investiții pentru dezvoltarea domeniilor în care fac performanță certă. Nu trăim într-o societate în care meritocrația face parte din bunul simț instituțional, la nivel public. Dar trăim într-una în care contraselecția începe cu defavorizarea evidentă a femeilor în recunoașterea meritelor și în accesul lor ca parte însemnată și neanonimă a progresului social.
Cred că nu este încă prea târziu pentru România să ieșim din prizonieratul misogin al vremurilor revolute în care umanitatea a irosit nepermis jumătate din capacitățile și talentele sale, ținând femeile în anonimat sau cum e acum: cât mai la marginea deciziei și istoriei. Să muncească cât mai mult și să ceară cât mai puțin.”, spune Mihaela Miroiu, politologă, filosoafă și scriitoare.
În spiritul acestei campanii, pentru a ieși din stereotipurile de gen asociate statutului femeii, Asociația Solidaritate și Egalitate lansează campania „Femeia pe care TREBUIE să o știm”. Povestește-ne despre cea care te face mândră că ești femeie, ți-a fost exemplu și te-a învățat că poți în viață să fii orice îți dorești. Trimite-ne povestea ei, iar noi o lăudăm lumii întregi pentru că e FEMEIE!
Pentru a atrage atenția asupra inegalității de gen, Asociația Solidaritate și Egalitate continuă să expună portretele și poveștile unor femei extraordinare din domenii precum știință, tehnologie, inginerie, medicină, antreprenoriat social, artă și cultură sau apărarea drepturilor femeilor. Expozițiile stradale continuă în perioada 14-28 iunie, în spațiul de panotaj exterior al Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova, din Palatul Culturii Ploiești.
Studiul Asociației Egalitate și Solidaritate își propune investigarea modului în care sunt percepute concepte precum egalitatea de gen, feminismul și mișcarea feministă din România, drepturile femeilor și rolul lor în societate, violența domestică și efectele acesteia etc. Întreg studiul poate fi accesat aici.
*Respondenții studiului efectuat de compania de sondare și cercetare de piață Brennan Grup pentru Asociația Solidaritate și Egalitate sunt în majoritate femei, rezidente în mediul urban, angajate cu studii superioare/manager/întreprinzător, cu venituri peste medie. Studiul a fost alcătuit pe baza a 714 chestionare.
Studiul a fost realizat cu sprijinul: Brennan Group, JTI, Tudor Communications, European Women’s Association, Feminism for Real.