Au impresia că dacă fumează sunt cool. Că vor fi mai bine integrați în gașcă. Adolescenții și fumatul sunt, însă, cel mai distrugător parteneriat. Pe termen lung.
Studiile făcute pe tema ”Adolescenții și fumatul” au relevat faptul că această dependență are, la nivel global, o rată mai mare decât dependența de droguri sau alcool. Și că vârstele la care tinerii fac cunoștință cu acest viciu și îi rămân captivi, tot mai mici. Cât de gravă este situația? Foarte gravă: 90 la sută dintre fumători încep să introducă nicotina în organism înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.
Abordare prietenească
Îi miros hainele și părul a fum de țigară când vine acasă, face primul drum la baie, pentru a se spăla pe dinți, ori mestecă gumă. Te-ai prins că fumează, chiar dacă neagă și încearcă să te convingă că nu-i așa. Să știi că nu va renunța doar pentru că i-o ceri, că faci scandal, că instaurezi pedepse. Vei reuși doar să îl faci să fie mai vigilent și să ascundă ”urmele” mai bine. Este mai folositor să stai de vorbă cu el și să încerci să afli de ce s-a apucat de fumat și ce simte atunci când o face. Probabil că nu vei primi cele mai sincere răspunsuri, dar va aprecia abordarea prietenească.
Dacă e băiat, ar fi bine să îi spui că fumatul nu îl face să fie nici mai puternic și nici mai interesant. Nici măcar să pară așa… Iar dacă este fată, că fumând nu va slăbi, așa cum a auzit. Și că, în niciun caz, nu este o soluție pentru situațiile stresante.
Adolescenții și fumatul
Datoria părintelui este să îi spună adolescentului, fără a dramatiza, cu sinceritate, care sunt riscurile fumatului pentru sănătate. Atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Pe care le poate verifica oricând, informându-se și din alte surse dacă are impresia că voi exagerați doar pentru a-l speria.
Riscuri pe termen scurt: parodontoză și pierderea dinților, tuse cronică, emfizem, bronșită, sensibilitate la gripă, obstrucția căilor respiratorii. Plus reducerea funcției pulmonare, creșterea frecvenței cardiace în repaos, dureri de cap, probleme de vedere și auz, diminuarea mirosului. La care se adaugă, desigur, mirosul neplăcut al respirației.
Riscuri pe termen lung: risc crescut de boli cardiace și pulmonare, cancer pulmonar și alte tipuri de cancere, inclusiv cele ale cavității bucale.
Strategii care ar trebui să funcționeze
Primul și cel mai important pas ar fi să vă lăsați voi, părinții, de fumat. Pentru că sunteți primul exemplu, înaintea anturajului. Dacă nu puteți să vă învingeți viciul și vă asumați exact acele riscuri despre care îi vorbiți adolescentului, măcar nu fumați în casă, în mașină, în prezența lui. Nu lăsați țigări la îndemâna tânărului. Explicați-i cât sunteți de nefericiți pentru că fumați, cât de greu vă este să renunțați și că depuneți eforturi să vă lăsați de fumat, deciși să o faceți.
Apelați la vanitatea adolescentului. Spuneți-i că fumatul îl face să duhnească precum o scrumieră, îi îngălbenește dinții și îl secătuiește de energia pe care la această vârstă și-ar putea-o consuma în activități distractive și sport. Plus că îi afectează tenul, care se va rida prematur, expunând o față de om bătrân. Cu creionul pe hârtie demonstrați-i câți bani cheltuiește cumpărând țigări și ce altceva putea face cu acei bani. Ce dispozitive și ce articole vestimentare și-ar putea cumpăra cu ei. Adolescenții sunt sensibili la aceste lucruri care pentru ei sunt esențiale.
Dacă a luat decizia să renunțe, sprijină-l până la capăt. Este foarte greu să o facă singur, așa că are nevoie de ajutorul vostru. Și de al unui specialist, pentru ca renunțarea să fie definitivă. Fii alături de el!
