Copilaria mea are multe povesti diferite de cea a copiilor mei. Are multe intamplari fericite pe care copiii mei nu le vor putea trai sau pe care nu le vor trai niciodata la aceeasi intensitate.
Copilaria mea versus copilaria copiilor mei? De ce? Incep aceasta comparati de la batutul mingii in fata blocului, la furtul de corcoduse si ajung pana la culesul de ghebe si de muguri de brad din padurile din jurul Brasovului. Primavara, mai ales, porneam cu tata la cules de toporasi, floarea Pastelui si la adunat muguri de brad. Erau o buna sursa de vitamina C.
Sirop de brad
Iar mama facea un sirop de brad minunat. Il foloseam pe post de remediu pentru tuse, dar si combinat cu apa minerala ca sa ne alinam dorul de sucuri si de Pepsi. Care, ai ghicit, nu se gasea in vremea aia. Si ce bine era atunci. Si ce imi mai placea sa merg sa cuceresc padurile. Sa testez ciupercile. In mai si in iunie, venea vremea socului. Si adunam palarii aromate si parfumate ca deh, ce buna era socata. Si ce sanatoasa. Si ce sursa de antioxidanti si vitamina C.
Soc si tei
Si dupa ce ne bucuram de socata si aveam grija sa punem suficiente palarii la uscat pentru la iarna…ca deh, socul contribuie la lupta impotriva racelii si a gripei si ajuta la ameliorarea durerilor de gat. La fel de minunat e Domnia Sa, Socul, si ca adjuvant in slabire pentru ca sustine diureza si e si un laxativ usor.
Si, incet, pe nesimtite, venea vremea teiului si a lungilor plimbari prin parcuri ca sa ne umplem gentile cu flori parfumate si vindecatoare. Pentru ca sa avem munitie pentru serile lungi si geroase de iarna ce urmau sa vina. Si tot asa, luam la pas dealurile si muntii ca sa culegem coada calului, coada soricelului, urzici sau sovarf, cimbrisor si sunatoare. Si ce bine era. Si ce frumos mirosea copilaria mea.
