„Iubitul meu este un om frumos”, spune Maria cu inima deschisa. Si dupa cum ii scrie de frumos, noi o credem pe cuvant.
Pe omul frumos care imi este iubit l-am cunoscut de Revelion intr-o iarna, acum 150 de ani. Culmea este ca eu am oscilat pana in ultima clipa daca sau nu sa merg acolo, la Focsani, sau la munte. Am mers acolo si, vai, ce bine am facut! Cel mai bine folosit Revelion din viata mea a fost acela!
Iubire de poveste
Pentru că Frumosul Chiparosul m-a sunat de indata ce a ajuns in Moldova-i (cu eurocentii lui Corin) si-a lui am ramas pe viata! Cu suisuri si coborasuri! Cu certuri pornind de la intamplari complet fara sens, dar si cu cele mai mari si frumoase realizari in doi.
15 ani frumosi
Ce ne-a ajutat pe noi, in 15 ani, sa tinem velele mandre si sa ne fie drag unul de altul:
-
Ne straduim sa nu ne culcam suparati seara! Nu reusim de fiecare data, dar mi se pare important ca alea 6-8 ore de somn sa le petreci in relaxare si imbratisare si ganduri bune si in refacere, nu in stres si adrenalina!
-
Ne spunem absolut de fiecare data, pe 11, de ziua noastra, la multi ani. Luna de luna de luna de luna, de peste 15 ani. Mi se pare asa romantic si grijuliu gestul asta. Si e un “nimic” gratis.
-
Ne spunem! In general. Nu tinem in noi. Adica eu mai tin. Si de asta sare si dopul mai tare. Dar altfel zicem, constructiv, ce avem de zis. Si incercam sa vorbim despre noi cand dam feedback-ul, nu despre celalalt. “Ma deranjeaza cand…” “Ma simt ranita cand…”
-
Ne sarbatorim ziua cand ne-am cunoscut, o data pe an. Si ziua cand ne-am casatorit. Tot anual. Si ne oferim cadou experiente, nu obiecte, pe care cine stie daca o sa le folosim! Amintirile stiu sigur ca raman in partea stanga a cavitatii mele toracice. Si in Google Photos.
-
Cerem ajutor la cateva luni de la parintii mei sa putem fugi, in doi, doua ore, doua zile, doua.
Noi centram, noi dam cu capul in casa noastra. Pentru ca asa am ales. Dar treaba asta poate deveni foarte obositoare daca nu iti umpli paharul din cand in cand! Mi se pare important ca Matei si Stefan sa vada ca facem lucruri pentru noi si construim si in afara bulei bune de parinti.
-
Mergem o saptamana vara in vacanta doar noi doi. Sau doar noi adultii. Nu am putut face asta in primii doi ani de viata ai puilor, dar dupa, ne-am luat mana libera. Mie una imi era teama ca nu o sa avem ce vorbi cand ramanem singuri, but not! Eu plutesc in vacantele doar cu Iubitul Meu Drag! Pentru simplul fapt ca nu am nicio responsabilitate si pot fi EU. In toate valentele.
-
Si deloc in ultimul rand, ne incurajam unul pe altul! Suntem acolo 100%! Mai strangi din dinti, mai zici “Mama ei, iar vine barbatul asta tarziu!”, dar eu sunt ACOLO pentru el! Nu mai spun cat de fain ma sustine el in toate activitatile in care decid sa ma implic!
Am scris articolul asta cu iubire, fara trufie, dandu-mi seama cat de important este sa avem langa noi o persoana buna ca painea calda (si apoi racita) cu maia. Si sa avem grija, in doi musai, de painica asta sau de copacelul asta. Sau de calatoria asta asta, cum alegem s-o privim. Sa dati, rogu-va, sugestii luminoase de tinut laolata ecosisteme. O sa le primesc cu gandurile deschise!
