Antrenează-ți mintea permanent, pentru a-ți menține creierul în formă. Este de folos să-ți antrenezi mintea? Există unele dovezi științifice conform cărora o bună îngrijire și antrenare a minții este capabilă să întârzie îmbătrânirea creierului.
O veste foarte bună, chiar dacă din punct de vedere al îmbunătățirii creierului, se cunosc puține lucruri. Totuși, în evaluarea eficienței antrenamentului creierului, aplicarea unor tehnici nu va avea ca rezultat o creștere a memoriei, ci a capacității de a memora. Acestea sunt două lucruri diferite.
Antrenează-ți mintea! Dar cum să faci asta?
Îți poți antrena mintea în orice moment și în orice loc, practic, cu o varietate infinită de instrumente: tu însuți și lumea din jurul tău.
1. Scrie cu mâna ta non-dominantă
Adică să scrii cu mâna opusă: cu stânga dacă ești dreptaci și cu dreapta dacă ești stângaci.
Încercarea de a scrie din când în când (manual, nu pe computer) cu mâna „fără putere”, stimulează activitatea sinaptică din creier (sinapsele sunt structuri care permit comunicarea între celulele nervoase) care nu sunt utilizate în mod normal. De fapt, scrisul este o activitate extrem de complexă, care implică multe zone cerebrale, de la cele ale limbajului până la cele de control fin al mișcării degetelor.
În plus, pentru a scrie cu mâna „slabă”, vei avea nevoie, de asemenea, de un surplus de concentrare mentală, care în mod normal nu este necesar atunci când utilizezi mâna „bună”.
2. Joacă-te cu numerele
Este un mod clasic, dar întotdeauna benefic pentru antrenarea minții. De exemplu, puteți număra descrescător, astfel încât să stimulezi creierul făcându-l să facă ceva normal (să numere), dar într-un mod neobișnuit.
Sau poți face în minte înmulțiri între numere din două cifre, în așa fel încât în efectuarea operației ești forțat să creezi „rapoarte”, pe care creierul trebuie să ți le amintească și apoi să le adaugi la final.
3. Antrenează-ți mintea! Fă un duș cu ochii închiși
Când vine vorba de utilizarea memoriei, vederea are un rol foarte puternic, de fapt cel mai puternic. Ne bazăm mult pe memoria vizuală. Cu toate acestea, pentru că folosim atât de mult vederea în memorarea lucrurilor/ informațiilor, în cele din urmă, aceasta blochează puțin celelalte simțuri.
Și întrucât fiecare dintre simțurile noastre se referă la anumite zone cerebrale, dacă un sens este folosit puțin, zona creierului său de referință este, de asemenea, activată puțin.
Dacă vei face un duș cu ochii închiși, te vei putea concentra mai bine pe senzațiile tactile date de apă și de burete. Deoarece vei fi mai sensibil la mirosurile provenite din săpun/gel de duș și la zgomotul apei din apropierea urechilor.
4. Recunoaște obiectele prin atingere
Pentru a recunoaște un obiect în acest fel, creierul trebuie să facă multe comparații și analogii cu experiențele anterioare. Foarte diferite de cele pe care le face folosind vederea.
În plus, incertitudinea cu privire la ceea ce atingi și caracterul jucăuș al sarcinii, conferă acestui exercițiu un conținut emoțional care afectează pozitiv activarea creierului.
5. Antrenează-ți mintea! Uită-te la obiecte în sens invers
Memoria vizuală este puternică și foarte util, chiar și când studiezi. Cu toate acestea, poate fi ușor păcălită și, înșelând-o, o stimulezi puțin.
Ia câteva obiecte pe care le folosești zi de zi și observă-le după ce le-ai pus pe dos. Creierul tău va recunoaște cu siguranță obiectul, adică modelul obișnuit de forme și culori care îl identifică, dar va observa, de asemenea, o serie de relații diferite ale obiectului cu împrejurimile sale. Precum și detalii noi și interesante, pe care le văzuse deja înainte de acest test, dar asupra căruia nu s-a oprit niciodată. Practic, el privește același lucru, dar dintr-un alt punct de vedere decât cel cu care s-a obișnuit.
6. Gust și, mai presus de toate, miros
Structurile cerebrale conectate la receptorii noștri olfactivi și gustativi fac parte din zona cea mai veche și „primitivă” a sistemului nostru nervos. Acestea sunt în mare parte adiacente hipocampului, care este considerat adevăratul centru cerebral al memoriei (și parțial al emoțiilor).
Apropierea anatomică dintre aceste structuri se reflectă și în unele corelații funcționale mult studiate în neurologie: capacitatea de memorie a gustului și a mirosului, chiar dacă nu este la fel de detaliată ca cea vizuală, nu este doar foarte puternică, ci și asociată, de asemenea, puternic cu emoțiile.
Mai mult, în special în ceea ce privește simțul mirosului, avem o capacitate enormă, înnăscută, de a distinge diferiți stimuli senzoriali. Dar nu o folosim îndeajuns.
Încearcă să-ți faci un obicei de a închide ochii și de a mirosi natura, lucrurile și, de ce nu, chiar și oamenii! Vei putea provoca astfel, adevărate „explozii sinaptice” în creierul tău. Va avea loc o activare mentală.
7. Antrenează-ți mintea! Amintește-ți lucruri din trecutul tău
Este un exercițiu foarte complet care stimulează concentrația, zonele de memorie și creativitatea în același timp. Memorarea este diferită de amintire: prima este de fapt procesul prin care îți fixezi informațiile în memorie, iar cea de-a doua este procesul prin care preiei informațiile după ce le-ai memorat.
Amintirea este ea însăși o formă de gândire, dar diferită de gândirea logică sau de raționament. Atunci când te gândești la ceva, din multe motive, creierul tău s-a obișnuit să folosească procese legate în special de verbalizare. Dar atunci când îți amintești, creierul tău efectuează procese legate în principal de vizualizare. Adică rezonăm cu cuvintele și ne amintim cu imagini.
8. Fă exerciții de viteză mentală
Încearcă următoarele exerciții pentru a-ți antrena mintea. Astfel o poți testa prin:
- memorie vizuală;
- amintire pentru cuvinte;
- memorie pentru numere;
- timpul de reacție la stimul.
Acest exercițiu minunat de a-ți forța creierul să facă lucrurile rapid constă în faptul că ești nevoit să te concentrezi în mod natural mai mult. Iar concentrarea te face să-ți folosești mai bine abilitățile mentale.
Din acest motiv, de exemplu, în lectura rapidă, în anumite limite, înțelegerea textului crește în loc să scadă.
