Cand lacrimile nu vor sa apara

lacrimile

Atunci cand te confrunti cu un copil foarte incordat, care se infurie incet si din orice, e bine sa iei masuri. Chiar daca exista lacrimi, dincolo de atitudinea lui, mai ales din cauza unui frate. Si totusi, nu plange. Nu vrea sa planga. Se infurie. Loveste. Tipa. Si totusi, ce faci atunci cand lacrimile nu vor sa apara? Ce rol are un parinte? Cum il poate ajuta pe al sau copil sa isi proceseze emotiile?

 

Un parinte bun, un parinte empatic vine in intampinarea emotiilor copilului sau. Imbratiseaza-l, dragaleste-l. Pentru ca atunci cand va izbucni in plans, el va plange si iar va plange. Si ce bine va fi! Pentru ca lacrimile vor fi spalat durerea. Vor fi linistit sufletul incarcat. Iar copilul va fi atat de bun si de cooperant intreaga zi. Dar, la fel cum oamenii sunt diferiti si, copiii sunt diferiti. Si actioneaza altfel. Sunt si copii care nu vor sa se confrunte cu tavalugul de emotii si sentimente, care nu vor sa dea ochi cu monstrul durerii ascuns in inima sa. Ei fug de lacrimile care ii pot ajuta sa isi descarce emotiile. Si atunci, ziua lor, viata lor va fi incarcata de furie. De momente de tensiune. Ce poate face un parinte? Cum poate patrunde dincolo de furia copilului ca sa elibereze lacrimile inchise sub ea?

Iata cateva idei de la DR Laura Markham in cartea „Parinti linistiti, copii fericiti”

  • Cand vezi copilul ca incearca sa loveasca cainele, poti interveni, jucandu-te. Ia-l in brate si spune-i cu blandete. Hai sa vedem de ce esti furios. E in regula sa fii furios, dar nu trebuie sa speriem cainele….jucati-va, trantiti-va, leganati-va. Si spunti mereu: esti furios, suntem furiosi, dar nu putem speria cainele. Fii langa el, inconjoara-la cu dragoste.

  • Joaca-te atunci cand poate. Daca lacrimile nu apar nici atunci cand il adori si il dragalesti, daca furia nu se disipeaza, atunci iesi la joaca. Copilul va simti ca atitudinea jucausa va detensiona situatia.

  • Permite-i sa planga daca simte nevoia. Acum e momentul sa tragi aer in piept si sa fii calma si plina de compasiune. Spijina-ti copilul in criza de plans care va urma.

  • Impune, cu o atitudine plina de compasiune, o limita. Opreste-te si stai langa el. Pune limite cu blandete si sustine-l.

Ce e de luat in calcul? Nu trebuie sa intervii sau sa faci nimic special ca sa iti faci copilul sa isi simta emotiile. Tot ce e nevoie e sa il iubestu asa cum e. Chiar si atunci cand e ravasit de emotii contradictorii.

My title page contents