Mătușile și unchii: ce rol au în educația copiilor? De cele mai multe ori, când vorbim despre influențele din viața unui copil, ne gândim la părinți și bunici. Însă în umbra acestor figuri centrale, unchii și mătușile joacă un rol valoros, adesea trecut cu vederea. Ei pot deveni repere afective, surse de sprijin emoțional și modele alternative de comportament pentru nepoți.
Ce face ca relația dintre unchi/mătușă și nepot să fie atât de specială? Cum se diferențiază implicarea lor față de cea a părinților? Și care este atitudinea potrivită pentru a contribui pozitiv la dezvoltarea copilului? Sara Piattino, psiholog, psihoterapeut și doctor la Universitatea din Genova, ne oferă o perspectivă detaliată asupra acestei dinamici familiale aparte.
Mătușile și unchii: ce rol au în educația copiilor? Și de ce sunt atât de iubiți de nepoți?
1. Mătușile și unchii sunt un sprijin important împreună cu bunicii (sau în locul bunicilor)
În contextul actual, în care tot mai mulți părinți aleg să aducă pe lume copii la vârste mai înaintate, sprijinul oferit de bunici devine tot mai greu de accesat. Fie din cauza lipsei de disponibilitate, fie a resurselor limitate. În această ecuație, unchii și mătușile capătă un rol esențial: devin un „lipici” afectiv și logistic între generații, contribuind semnificativ la dezvoltarea emoțională și educațională a celor mici.
Fiind adesea mai conectați la lumea digitală decât bunicii – familiarizați cu internetul, jocurile video, aplicațiile și muzica contemporană – unchii sunt percepuți de nepoți ca parteneri de joacă ideali. Capabili să le înțeleagă universul și să le ofere alternative moderne de divertisment. Pe lângă rolul afectiv și educațional, ei pot reprezenta și un sprijin economic valoros, contribuind la reducerea nevoii de servicii externe precum grădinițele sau bonele, cel puțin într-o anumită măsură.
2. Mătușile și unchii sunt un sprijin de la nașterea copilului
Mătușa (în special) poate fi de mare ajutor mamei din momentul nașterii copilului: „Fie că este soră sau cumnată, ea poate oferi un mare confort împotriva anxietăților, stresului și baby blues. Mai ales dacă ea însăși este deja mamă și, prin urmare, cunoaște bine tipul de experiență”, spune psihoterapeutul. În plus, mătușile și unchii pot oferi un ajutor material important pentru a avea grijă de copil în anumite momente ale zilei. Totodată și pentru a lăsa spațiu pentru noii părinți sau pentru a face treburile zilnice. Pentru a oferi mamei liniștea sufletească de a putea avea grijă de nou-născut la 360 °.
3. Mătușile și unchii joacă mai multe roluri într-unul singur
Într-o societate în care tot mai mulți copii cresc fără frați, figura unchiului sau a mătușii capătă o dimensiune aparte. Ei devin un „hibrid” afectiv și relațional: puțin părinte, puțin frate sau soră – mai ales dacă sunt mai tineri decât părinții – și, uneori, chiar confident și prieten. Sara Piattino, psiholog și psihoterapeut, descrie această versatilitate printr-un aforism sugestiv: „Un unchi poate întruchipa o trilogie de posibilități într-un singur rol. Oferă îmbrățișări ca un tată și o mamă, păstrează secrete ca un frate și vorbește despre iubire ca un prieten.”
Importanța acestei relații a fost subiectul mai multor cercetări. Un studiu realizat de Universitatea din Maine (SUA) a explorat rolul unchilor și mătușilor în educația nepoților, intervievând membri din ambele generații. Concluziile au fost clare: unchii sunt percepuți ca punți între părinți și copii. Capabili să atenueze tensiunile inevitabile din familie. Mai mult, ei pot interveni în momente delicate – cum ar fi divorțul sau absența temporară a unui părinte din motive profesionale – oferind stabilitate și continuitate emoțională. Atâtea roluri, într-o singură prezență.
4. Unchii și mătușile: răsfăț cu măsură și respect pentru regulile părinților
Deși unchii și mătușile pot aduce un strop de răsfăț în viața nepoților – fie că e vorba de o înghețată în plus sau de culcatul cu o jumătate de oră mai târziu – este esențial ca aceste mici indulgențe să rămână excepții, nu obiceiuri.
Pentru ca relația dintre unchi/mătușă și nepot să fie cu adevărat benefică, fiecare trebuie să-și asume rolul cu responsabilitate. Unchiul nu este figura care impune reguli sau pedepse, ci poate adopta o abordare mai relaxată, mai afectuoasă. Cu toate acestea, el rămâne un adult cu o influență educațională semnificativă. Capabil să sprijine copilul în înțelegerea și acceptarea limitelor stabilite de părinți.
„Este important ca atât unchii, cât și nepoții să înțeleagă că părinții sunt principala autoritate educațională, iar regulile lor trebuie respectate. Altfel, copilul ar putea interpreta comportamentul mai permisiv al unchiului ca o permisiune tacită de a încălca regulile, invocând complicitatea acestuia”, explică psihologul.
5. Prezent da, intruziv nu. Limitele sănătoase în relația mătușă/unchi–nepot
Pentru ca rolurile din familie să rămână bine definite, este important ca prezența unchilor și mătușilor în viața copilului să nu devină excesivă. E perfect firesc ca părinții să își lase copiii în grija lor din când în când: pentru o seară de relaxare sau pentru o noapte petrecută la mătușa și unchiul. Aceste momente pot fi plăcute și benefice, atât pentru copil, cât și pentru adulți.
Totuși, este esențial ca aceste episoade să nu se transforme într-o rutină care să dilueze autoritatea părinților sau să creeze confuzie în dinamica familială. Unchii și mătușile trebuie să respecte spațiul emoțional și educațional al familiei. Și, la momentul potrivit, să știe când să facă un pas înapoi, lăsând părinții să-și exercite pe deplin rolul.
6. Mătușile și unchii – un sprijin discret, dar valoros
Atunci când se construiește o relație bazată pe încredere, mătușa sau unchiul poate deveni un confident de neprețuit pentru nepot. Mai ales în perioada adolescenței, când comunicarea cu părinții se poate transforma într-un teren sensibil, presărat cu conflicte și tăceri.
Pentru că unchiul nu are un rol direct în disciplinarea copilului și nu impune reguli sau judecăți, adolescentul se poate simți mai liber să împărtășească gânduri intime, temeri sau dorințe pe care nu le poate exprima acasă. Uneori, chiar și alegeri riscante pot fi discutate mai ușor cu un adult perceput ca fiind „în afara sistemului parental”.
După cum subliniază Sara Piattino, tocmai această poziție neutră îi permite mătușii sau unchiului să devină o verigă esențială între copil și părinți. Fie pentru a transmite mesaje importante, fie pentru a semnala discrepanțe sau situații care necesită atenție. În acest fel, mătușa sau unchiul poate juca un rol subtil, dar profund, în menținerea echilibrului emoțional al familiei.
7. Unchiul/Mătușa– un mentor autentic
Atunci când între unchi și nepot se construiește o relație bazată pe încredere, unchiul poate deveni un adevărat profesor de viață. Un reper, un model demn de urmat. Este un rol frumos, dar și unul care implică o responsabilitate profundă, după cum subliniază psihoterapeuții: a fi mentor înseamnă să duci o viață coerentă, să respecți principii sănătoase și să eviți comportamentele contradictorii sau nocive, care pot crea confuzie în mintea copilului.
În procesul de formare, copiii au nevoie de figuri stabile, care să le ofere direcție și claritate. Nu de adulți care spun una și fac alta. Integritatea și consecvența sunt esențiale! Mătușa sau unchiul, chiar dacă nu este părinte, poate influența profund felul în care copilul înțelege lumea și își construiește propriile valori.
sursa: nostrofiglio.it
