Despre cartea Mirelei Retegan, „Pledoarie despre MAMI si TATI” s-a scris deja mult. Insa intotdeauna mai ramane ceva de spus. Ceva de observat. Ceva de jucat.
„Cred ca am avea copii mult mai fericiti si parinti mult mai relaxati daca fiecare dintre noi, mai mari sau mai mici, si-ar face vreme macar jumatate de ora pe zi, pentru cel mai frumos sport inventat de ZURLI. Pentru o viata de familie sanatoasa, va recomandam din toata inima jucareala (joaca in familie)” – scrie Mirela Retegan in recenta ei carte „Pledoarie pentru MAMI si TATI”.
Si cred ca stie bine ce zice. Pentru ca ea traieste din joaca. Si-a crescut copilul cu mult drag si cu multa harjoana. Cu jocuri in trafic, cu jocuri despre viata si despre prieteni. „Pentru ca imi place sa ma joc, ma joc. O fac fara retineri, in cele mai neasteptate locuri si momente. I-am oferit Mayei, azi aproape adolescenta, o copilarie in care joaca a fost in egala masura pretext pentru distractie, dar si un mod confortabil de a spune tot felul de lucruri pentru care ne era mai usor sa gasim gesturi decat cuvinte”, povesteste Mirela Retegan.
Si are dreptate. Cartea ei e faina. Si pentru parinti si pentru ne-parinti. Pentru ca, Mirela scrie cu sinceritate despre viata. A ei, a ta si a oricui altcuiva. Si scrie deschis, nepretentios, asa ca pentru oameni. Mirela scrie pentru copii si pentru o lume mai buna.
Mirela le cere, ii roaga, le povesteste si incearca sa ii covinga pe parinti ca fiecare copil e unic, minunat, genial. Si ca fiecare copil are nevoie sa fie prioritatea noastra nr 1. Cititi-o pe Mirela. O sa va placa. E calda. E normala.
