Cristina Niculescu de acum 10 ani e foarte diferita de cea de azi. Pentru ca acum, chiar si de la distanta, descopar o femeie curioasa, bucuroasa, mirata si constienta.
O mama senina si o antreprenoare curajoasa.
Cristina a lucrat mult in televiziune si in Marketing. Si atunci am si cunoscut-o. Insa persoana de atunci nu are nicio legatura cu cea de acum. Atunci, stiam o Cristina indarjita, dornica sa demonstreze, nevoita sa se apere. Acum, Cristina se lasa suprinsa. „O zi din viata mea este o noua prietena pe care o descopar si care imi aduce darurile sale. Unele daruri sunt evidente, altele sunt deghizate in oportunitati, provocari sau situatii pe care le prima vedere nu le inteleg ca rost, ca sens de a fi traite. Insa, atunci cand puzzle-ul se arata, totul capata sens si lasa in urma sa un mare „multumesc”. Zilele mele sunt o imbinare intre activitati pentru munca, pentru familie, pentru mine, deseori in proportii destul de echilibrate. De altfel, echilibrul este ceva dupa care am ravnit in anii trecuti si pe care acum l-am dobandit.”, puncteaza doamna din povestea de azi.
Cristina este mama Mariei, o fetita de 12 ani. Si crede ca e o treaba tare provocatoare. „Acesti copii par a ne invata lucruri pe care cumva nu vrem sa le acceptam din prima, pentru ca suntem tributari modelelor de parenting din trecutul nostru, adanc gravate in celulele noastre. Insa noile generatii ne scutura si prin situatiile traite alaturi de acesti copii, crestem impreuna. Da, sunt mama de fata, sunt bucuroasa pentru aceasta oportunitate, desi sunt perioade in care nu gasesc la indemana „manualul de utilizare al copilului” pentru a citi repede in avans urmatorul capitol al evolutiei fiicei mele, ca sa stiu cum sa fiu cea mai buna mama pentru ea.”, puncteaza Cristina.
Nu inceteaza sa descopere
Voi vedeti cat de zen e aceasta doamna? Cat de minunata? Cat de treaza? Cat de prezenta? Oare cum reuseste?
„Nu stiu cum imi iese, nu stiu daca imi iese, nu am facut o statistica. Eu ma las mult calauzita zi de zi de ceva din interiorul meu… inima, intuitie, instinct, Sine superior, sa il numim fiecare cum simte. Nevoia mea de a invata dateaza din anii de scoala si nu m-a parasit pana acum si ma bucura pentru ca ma tine in priza. Interesul meu pe zona de parenting vine din nevoia mea de a vedea cat mai multe puncte de vedere despre relatia parinte-copil, ca sa incerc tot ce pot sa ofer copilului meu pamantul fertil in care semintele vietii ei sa dea roade.”, admite cu multa sinceritate Cristina Niculescu.
Daca esti curioasa sa stii care e noua preocupare a Cristinei in zona profesionala, ei bine afla ca ea se afla la carma unui site fain de parenting – care 9 ne place – sfatulparintilor.ro. „Site-ul este rezultatul trairilor mele de parinte. Asa a inceput. Este locul unde incerc sa ofer raspunsuri la propriile mele intrebari de parinte, de femeie, de adult ce traverseaza drumul sau paralel cu drumul de a fi mama. L-am creat din dorinta de a da mai departe ceea ce eu simt, experimentez, descopar, citesc, cred, simt.”, marturiseste Cristina.
De la marketing si PR de televiziune pana la parenting e un drum extrem de lung, iar schimbarea este covarsitoare, de acord? Aproape la 180 de grade. Insa, iata ca nu e imposibila.
„Schimbarea mea a fost profunda si m-a luat si pe mine prin surprindere, mai ales ca nu ma vedeam in afara lumii de televiziune in care am fost peste 20 ani. Determinarea de a face pasul, dar si de a ma mentine pe noul drum a venit tot de la relatia cu copilul meu. Eu eram permanent rupta in doua, intre pasiunea pentru ce faceam profesional si cu care ma identificam total si dorinta de a fi mai mult cu fiica mea, de a trai alaturi de ea etapele copilariei ei si de a le vedea si simti si pe lumina zilei, nu doar cateva ore seara dupa orele 21.”, puncteaza mama si jurnalista Cristina.
Schimbare de macaz
Azi, Cristina reuseste din plin sa fie si mama si antreprenor. Cum? Cu rabdare, empatie si intelegere.
„Un element specific muncii mele de management si marketing din anii carierei in media era acela ca mergeam la birou ca oricine altcineva, stateam cu orele in trafic si seara (tarziu) eram inapoi acasa. Atunci, jobul avea un impact considerabil asupra familiei in sens negativ din pacate, oricat de mult ne intelegeam si sustineam unii pe altii. Una din dorintele mele noi dupa iesirea din randurile angajatilor devotati ai lumii TV a fost aceea sa nu mai am un birou in adevaratul sens al cuvantului. Am valorificat spatiul casei noastre cu curte mare si frumoasa si am creat zona profesionala acasa. Au fost mici tamponari firesti. Pentru mine, locul era job iar pentru fiica mea era acasa unde se juca dupa scoala. Eu ceream liniste, familia cerea interactiune sociala fireasca. A durat pana cand ne-am acordat noile obiceiuri de viata cu mine lucrand de acasa destul de multe ore pe zi, timp in care sa fiu prezenta si ca mama careia ii vine copilul de la scoala si vrea sa manance de pranz si careia nu ai cum sa ii spui ca nu are ce manca pentru ca nu am terminat eu articolele sau sumarul sau mailurile cu partenerii. Am invatat si aici destule si sunt bucuroasa ca cea mai frumoasa lectie traita in trei a fost aceea de a identifica, simti si respecta spatiul vital al celor dragi.”, povesteste mama.
Azi, Cristina TRAIESTE. Si se bucura de ea. E recunoscatoare pentru cine este si pentru drumul parcurs. „Imi impun sa am timp si pentru mine, e o nevoie mare pe care o am si o satisfac fara sa exagerez. Am momente din zi sau saptamana cand mi-am creat „me time” si care este umplut cu lucrurile ce imi hranesc sufletul: meditatii, plimbari pe jos, vizite la coafor, la masaj, la cumparaturi ca fetele si cu fetele, participari la cursuri sau workshopuri de dezvoltare personala ce ma fascineaza din cale afara. Mi se pare important ca fiica mea sa vada la mine faptul ca exista acest „me time” din care o femeie iese mai puternica, frumoasa, intarita, curajoasa, increzatoare, ca la randul ei sa fie inspirata in a proceda la fel pentru viata ei.”, considera doamna noastra.
Mi se pare fascinant cum totul e ca o poveste, ca o pilda in viata Cristinei Niculescu. Cum a reusit sa faca un salt in propria ei viata. Si si-a apucat viata in maini. In inima.
Am ales cu inima
Cristina traieste foarte aproape de inima ei. Si de fata ei, Maria. „Fiecare fata este unica. In ea exista o fantana nesecata de daruri divine, de talente nebanuite, de iubire, de prietenie, de veselie, de vise. In tumultul acestei vieti rapide pe care o traim, singurul meu sfat este acela de a nu precupeti niciun efort in a descoperi aceasta fantana si continutul ei unic si o data descoperita, de a o onora zi de zi. Prin sustinere, prin iubire, prin acceptare multa, prin toleranta, prin intelegerea faptului ca oricum vedem noi lucrurile din viata fiicelor noastre, pana la urma sunt doar punctele noastre de vedere si nu avem toate argumentele din Univers in a sti sigur ca e bine ca noi si nu altfel. Sa avem mereu incredere ca acesti copii sunt crescuti printr-un minunat parteneriat intre Dumnezeu si noi iar acest lucru ne va topi fricile sau retinerile firesti ale calatoriei comune.”, ne sfatuieste Cristina.
Si am face bine sa o ascultam.
