Te întrebi ce trebuie să știe un copil de 4 ani? Copilul de patru ani nu mai este un copil mic, ci un preșcolar cu drepturi depline. De aceea, poate că și tu, asemenea altor părinți te întrebi ce etape de dezvoltare urmează?
Înainte de toate, trebuie să ții cont că fiecare copil se dezvoltă în felul său unic.
Ce trebuie să știe un copil de 4 ani? Iată câteva dintre reperele-cheie pe care le poți observa:
Dezvoltarea citirii
Recunoaște diferența între un cuvânt scris și unul oral; și că, cuvintele și propozițiile sunt citite de la stânga la dreapta;
Ține o carte corect în mână și dă paginile din față spre spate; A memorat câteva poezioare preferate și le poate recita împreună cu tine;
Cunoaște unele litere și înțelege că literele reprezintă sunete;
Poate recunoaște numele și câteva cuvinte familiare în semnele din jurul lui (cum ar fi „stop”);
Poate identifica dacă două cuvinte rimează sau nu, sau încep cu același sunet;
Dezvoltarea limbajului
În medie, un copil de 4 ani cunoaște aproximativ 1500 de cuvinte, dar de numărat nu se descurcă la fel de bine! Dacă vocabularul copilului tău crește – și are un interes în învățarea și utilizarea cuvintelor noi – este pe drumul cel bun!
Exemplele lui se înmulțesc (4 până la 5 cuvinte) și se poate exprima în fraze mai bogate;
Poate asculta detalii și poate reda o poveste;
Ce trebuie să știe un copil de 4 ani? Dezvoltarea fizică:
Poate să meargă pe călcâie și să alerge;
Poate fi capabil să se urce pereții cățărători la locul de joacă (dar are nevoie de o supraveghere atentă!);
Poate lovi cu piciorul o minge;
Poate sta într-un picior timp de patru sau cinci secunde;
Poate desena forme simple, folosește foarfeca;
Poate să se îmbrace, să se dezbrace singur și să-și speli dinții;
Dezvoltarea emoțională:
La 4 ani, copilul a ajuns la o dezvoltarea emoțională care îl face să înțeleagă stările și emoțiile persoanelor din jurul lui. Manifestă empatie pentru persoanele triste, supărate, dar și pentru cele bucuroase, vesele;
Încă mai are dificultăți în a împărți ceva cu o persoană, dar începe să înțeleagă și își cere scuze; se mai enervează uneori, ba chiar este obraznic, dar poate fi controlat cu calm;
Vrea să-i mulțumească pe prietenii lui (și poate și pe tine!);
Se poate supăra rapid, dar încearcă să-și controleze starea sau să o exprime prin cuvinte;
Știe ce sarcini trebuie să îndeplinească, dar ar putea să nu se concentreze asupra tuturor.
