Copilul nu vrea să se îmbrace dimineața. Ce poți face? Ce stres în fiecare dimineață când copiii nu vor să se îmbrace! De fapt, în fiecare zi, alegerea hainelor și îmbrăcarea copilului tău îți consumă multă energie și mult timp.
Ce faci când copilul nu vrea să se îmbrace?
Între 12 și 18 luni, micuțul tău va dori cel mai probabil să alerge prin casă gol. Acest lucru este complet normal și, de fapt, poate fi îmbunătățit cu puțin antrenament. Evident, pe măsură ce copilul crește, acest lucru poate fi un obstacol în viața socială a acestuia. Bineînțeles că nu vrei ca bebelușul tău să stea gol când mergi la un restaurant sau când ai musafiri acasă.
Cel mai bun lucru de făcut este să nu descurajezi complet acest comportament
Stabilește limite privind locul și momentul în care copilul poate sta gol. Este plictisitor, dar să-ți îmbraci copilul în mod repetat poate fi cel mai bun mod de a transmite mesajul.
Fii cu ochii pe copilul tău în public!
Nu doar pentru că s-ar putea să se dezbrace, ci pentru că nu vrei, cu siguranță, să pierzi lucruri precum încălțămintea sau geaca. A alege un moment și a-i permite copilului mic să stea gol prin casă timp de o oră (de exemplu) este o modalitate bună de a stabili limite asupra comportamentelor acceptabile. Monitorizează acest interval și asigură-te că nu se lovește sau că nu vine nimeni în vizită. S-ar putea ca bebelușul tău să se simtă confortabil să fie un timp gol, dar prietenii și vecinii s-ar putea să nu simtă la fel.
Stabilirea unui moment clar în care îi permiți să se miște în voie, gol, poate fi o modalitate bună de a demonstra diferența dintre timpul privat și cel public. Acest lucru le permite copiilor să înceapă să-și creeze propriile limite în mintea lor.
Copiii mici vor întotdeauna să se joace și să facă lucruri distractive
Dacă are un animal de pluș preferat, jucați-vă împreună „de-a îmbrăcatul”. Pune-i hainele pe dos „accidental” și vei vedea că va realiza unde a greșit și se va distra.
Dacă bebelușul tău se află în stadiul în care vrea să facă totul singur, poți să te joci folosind psihologia inversă. Spune-i că tu nu vei reuși niciodată să-l îmbraci și încurajează-l să-ți arate că poate face singur acest lucru.
Copiii răspund foarte bine la stimulente atunci când trebuie să facă ceva. Recompensează-ți copilul cu ceva special, cum ar fi o mâncare bună sau cu un abțibild cu zâmbet pentru a-i spune că a făcut o treabă grozavă îmbrăcându-se. Un stimulent pozitiv este mult mai bun decât un stimulent negativ. Recompensarea este mai bună decât pedepsirea.
Dacă copilul este mai mare, îl poți lăsa să-și aleagă singur hainele, să mergeți împreună la cumpărături sau să-l întrebi ce dorește să-i cumperi. Dacă este mic, ai putea să-i cumperi ceva de îmbrăcat cu personajele sale preferate de desene animate. Atunci va purta cu mândrei hainele și nu va mai dori să le dea jos atât de ușor și des.
Folosește noua libertate a micuțului tău pentru a-l încuraja să-și aleagă propriile haine. Lasă-l să se îmbrace cu ce dorește, cât timp nu exagerează cu alegerile. Este mult mai ușor pentru un copil să decidă, dacă are doar două sau trei opțiuni. Prea multe opțiuni pot fi copleșitoare. Neavând control, îi face să aleagă tot el, cum ar fi să-și scoată toate hainele.
Nu face copilul să-i fie rușine de trupul său gol
Este ușor să faci un copil să se simtă rușinat de corpul său gol, chiar dacă nu asta ți-ai propus. Acest tip de disconfort poate parcurge un drum lung în determinarea modului în care copilul se simte pe termen lung până la maturitate. Păstrarea atenției asupra hainelor lui și nu asupra corpului lui poate fi mai ușoară decât crezi. Amintește-i copilului că toată lumea se îmbracă și își păstrează propriile haine atunci când este în compania altor persoane.
De asemenea, explică-i și ce haine să poarte în funcție de sezon.
Este o problemă senzorială?
Unul dintre motivele pentru care copilul tău își poate scoate hainele sau poate refuza să le poarte este pentru că nu îi place materialul sau este ceva ce-l deranjează.
Încearcă să tai etichetele de pe haine sau cumpără haine cu etichete imprimate și nu „agățate”.
Un alt lucru pe care îl poți încerca este să schimbi detergentul cu unul mai ușor. S-ar putea ca detergentul obișnuit să-i provoace disconfort copilului.
Copiii mici trec printr-o etapă de dezvoltare numită „autonomie versus rușine și îndoială”. A doua din cele opt etape de dezvoltare psihosocială identificate la mijlocul anilor 1900 de către un psiholog pionier numit Erik Erikson. Conform teoriei lui Erikson, copiii din această etapă explorează limitele controlului lor personal. Problema este că nu sunt deosebit de capabili să ia decizii raționale. Dacă nu le oferiți copiilor suficient spațiu pentru independență, aceștia se rușinează și încep să se îndoiască de abilitățile lor.
