Fumatul în timpul sarcinii, riscuri pentru copil
Dacă renunți la fumat, îți vei proteja copilul de riscurile unei nașteri premature și de riscul decesului prematur sau în timpul somnului. Totodată, îți vei feri copilul de problemele pulmonare, deteriorarea celulelor și întârzierea creșterii.
Dacă renunți la fumat, îți protejezi copilul…
… de cancer.
Dacă părinții fumează, acest fapt contribuie la creșterea riscului pentru copiii lor de a suferi de cancer. De asemenea, tumorile nasului sunt deosebit de frecvente. Copiii unei mame care a fumat în timpul sarcinii sunt, de asemenea, expuși la un risc ridicat de cancer de vezică urinară și de rinichi.
Tumori?
Frecvența cu care copiii părinților care fumează sunt afectați de tumori maligne a făcut obiectul unui studiu realizat de Centrul German de Cercetare a Cancerului. Cercetatorii au evaluat datele din registrul suedez de cancer, care colectează toate cazurile de cancer care au avut loc în familiile suedeze de-a lungul generațiilor. Rezultatele sunt alarmante: dacă mama fumează, riscul ca copilul să aibă cancer la nivelul căilor respiratorii sau al vezicii urinare este de 1,5 mai mare; pentru cancerul de nas riscul este de aproape patru ori mai mare, iar pentru cancerul pulmonar de 1,7 ori. Vezica urinară și rinichii sunt în mod particular două zone expuse substanțelor canceroase în faza de creștere. Riscul crescut de cancer de nas este atribuit însă, de către cercetători, fumului pasiv inspirat în copilărie.
Fumatul dăunează copilului nenăscut mai mult decât adultului
Oamenii de știință au identificat, de asemenea, în apariția cancerului pulmonar un indicator indirect al consumului de țigări al părinților și au studiat copiii a 18.000 de mame și 42.000 de tați afectați de această boală. Astfel au descoperit că au fost înregistrate cazuri ce sufereau de aproximativ 174 forme de cancer, dezvoltate în decurs de 70 de ani.
Copiii cu tați fumători participanți în acest studiu au fost analizați separat și s-a constatat că în cazul în care părinții sunt afectați de cancer pulmonar, copiii au un risc crescut de cancer al nasului, dar și a altor forme de cancer, dar nu cancer al vezicii urinare sau al rinichilor.
Boli grave
Prin compararea cu procentele bolilor oncologice dezvoltate de către copiii părinților care nu fumează, cercetătorii au reușit să calculeze riscurile care nu pot fi atribuite defectelor de fumat ale celor afectați sau eredității. S-a constatat că efectele cancerigene asupra vezicii urinare și a rinichilor ar fi independente de relația tatălui cu fumatul. Produsele de descompunere a nicotinei par a fi mult mai decisive, pe care copilul unei mame fumătoare le primește încă de când se află în pântecul mamei sau prin laptele acesteia.
Dacă renunți la fumat, protejezi copilul de riscuri …
… de o naștere prematură.
Unul din șapte copii ai unei mame fumătoare se naște prematur. De fapt, fumatul crește cu 6,7% riscul de naștere precoce (aproximativ 20%). 15% dintre nașterile premature sunt cauzate de consumul de țigări în timpul sarcinii;
… de moartea fetală și moartea în timpul somnului.
Dacă o femeie însărcinată fumează mai mult de 20 de țigări pe zi, riscul unei detașări placentare, care are drept rezultat moartea fetală, este de două ori mai mare decât în cazul mamelor care nu au fumat. Conform estimărilor Institutului German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg, aproximativ 25% din decesele fetale și 20% din decesele subite ar putea fi prevenite dacă femeile fumătoare au putut să scape de dependența de fumat înainte de a 16-a săptămână de sarcină. Pentru viitoarele mame care elimină țigările în primele 13 săptămâni, riscul decesului fătului sau al morții subite a nou-născutului este aproximativ același cu cel al mamei care nu a fumat niciodată. Cu toate acestea, aceasta nu înseamnă că fumatul în primul trimestru de sarcină nu este periculos.
… de malformații.
Fătul este mult mai sensibil la efectul nociv al fumului de tutun. Aceasta deoarece organele sale sunt încă în curs de dezvoltare și nu sunt mature. Chiar și o înlăturare a substanțelor nocive este, de asemenea, mai dificilă, deoarece sistemele de enzime necesare nu sunt încă pe deplin dezvoltate la nivelul fătului. Dacă fătul este forțat să suporte fumatul pasiv, pot apărea malformații. Riscul de a face Cheiloschizis (buza de iepure) se dublează dacă o femeie însărcinată fumează de la una la zece țigări pe zi.
… de tulburări de creștere.
Nicotina reduce fluxul sanguin în placentă. În acest fel, țesuturile fetusului sunt pulverizate mai puțin, ducând la creșterea întârziată și la scăderea în greutate. Dezvoltarea înălțimii la copiii fumători este limitată, circumferința craniului este redusă și greutatea la naștere este în medie cu 200 de grame mai mică decât în mod obișnuit. Pe scurt: dacă o femeie însărcinată fumează de la una la cinci țigări pe zi, greutatea copilului la naștere este mai mică decât cea normală cu 150 de grame; dacă numărul de țigări este mai mare de 20, greutatea poate fi cu 350 g mai mică decât cea normală.
… din cauza problemelor pulmonare.
Fumul de țigară afectează dezvoltarea plămânilor fetușilor: dacă mama fumează funcționalitatea plămânilor scade – o problemă care deseori persistă chiar și după naștere. Astfel, 28% dintre fetușii afectați în primul an de viață dezvoltă cel puțin o tulburare de natură astmatică în tractul respirator. În cazul în care sunt expuși fumului de țigară, fetușii, sugarii și copiii mici suferă mai frecvent de boli cronice respiratorii, astm, alergii și otită medie, comparativ cu copiii ce au părinți nefumători.
… de o viitoare dependență de nicotină.
Copiii mamei fumătoare au mai mulți receptori nicotinici în creier. Acest lucru îi face mai predispuși să devină la rândul lor fumători în adolescență , atunci când sunt tentați să încerce, din curiozitate, acest „drog”.
Bebelușii mamelor fumătoare trebuie detoxificați.
.… de la deteriorarea celulelor.
Multe substanțe nocive prezente în fumul de țigară traversează placenta și ajung în sângele copilului. Acesta este cazul, de exemplu, al monoxidului de carbon, care blochează transportul de oxigen în sânge și astfel pune în pericol aprovizionarea cu oxigen a fătului. De asemenea, carcinogene, cum ar fi hidrocarburile aromatice policiclice și nitrosamina specifică tutunului, toate capabile să dăuneze patrimoniului genetic, ajung în corpul copilului. Deoarece organismul unui făt are un metabolism mai mare decât cel al unui adult, riscul de dependență de substanțe nocive din fumul de tutun este mai mare. De asemenea, în comparație cu adulții, copiii respiră mult mai des pe unitate de timp, iar pe kilogram de greutate corporală au un volum mai mare al respirației.
… de la alergii.
Fumatul cauzează alergii – și acest lucru chiar și pentru mai multe generații. Nepoții ce au o bunică fumătoare au un risc mai mare de a dezvolta alergii, decât copiii cu un arbore genealogic, fără componenta de fum, așa cum a subliniat profesorul John Warner, de la Universitatea britanica din Southampton, în cadrul unui Congres Mondial privind alergiile. El și colegii săi au intervievat părinții a 908 copii și,analizând răspunsurile, au arătat că nepoții au fost împovărați de fum, chiar dacă n-ar fi avut contact cu bunicii fumători. „Dacă o femeie gravidă fumează, probabil dăunează patrimoniul genetic al ovulelor la fătul de sex feminin“, spune Warner. Și din aceste ovule deteriorate se nasc apoi nepoții, cu o înaltă predispoziție la alergii.
… din problemele de comportament.
În plus față de efectele asupra dezvoltării fizice, se crede că fumatul poate provoca și probleme psihice. „Zappelphilippstudie“ din Mannheim, un studiu făcut pe 362 de copii, efectuat de medici de la Institutul de Sănătate mintală din Mannheim, a constatat că copiii cu mame fumătoare, supuși unor vizite periodice de la naștere, până la adolescența timpurie, au obținut rezultate mai slabe la școală. Aceștia au prezentat tulburări de caracter cu o frecvență de două până la trei ori mai mare decât copiii cu mame care nu fumează. Comparativ cu cei din urmă, nivelul de neatenție, impulsivitate și hiperactivitate a fost de asemenea mult mai mare în cazul primilor. Medicii de la Mannheim au avansat, prin urmare, ipoteza că în timpul sarcinii există un factor de risc pentru o perturbare ulterioară a atenției copilului.
