Întrebări și răspunsuri referitoare la îndoielile privind alăptarea

Întrebări și răspunsuri referitoare la îndoielile privind alăptarea

Nouăzeci și șase de mame din o sută pot să alăpteze. O estimare pe care experții o consideră valabilă dacă mama este informată în mod corespunzător cu privire la importanța alăptării pentru sănătatea copilului ei și dacă se preda tehnica corectă.

De fapt, există foarte puține contraindicații în ce privește alăptarea, cum ar fi bolile cronice sau consumul mamei de medicamente care dăunează copilului. Cu toate acestea, numărul femeilor care încetează să mai alăpteze după 4-6 săptămâni rămâne ridicat. Motivele? Adesea complicații, îndoieli, nesiguranță, stări de anxietate care apar când mamele rămân în concediul de creșetere a copilului.

De ce si cum?

Cele mai frecvente preocupări sunt legătura între laptele matern și creșterea reală a copilului. O problemă care se manifestă sub forma mai multor întrebări, toate pe aceeași temă și care ascund toate aceeași preocupare a mamei: să nu fie în măsură să ofere hrana suficientă pentru copil.

„Este laptele meu hrănitor?”

Este cea mai răspândită frică, în spatele căreia se află anxietatea generată de responsabilitatea de a fi singura sursă de hrană pentru copilul său. Este inutil să analizăm laptele matern, deoarece compoziția sa este extrem de variabilă.
O diversitate care depinde de mulți factori, inclusiv de puterea pe care copilul o are pentru a suge.

Prin urmare, „proba” adusă la laborator nu va furniza niciodată informațiile corecte pentru a calcula calitatea nutritivă a laptelui. Dacă aveți această îndoială, discutați cu medicul pediatru.

El este persoana cea mai potrivită. De fapt, acesta poate controla dieta și greutatea copilului, vă oferă informații convingătoare și, mai presus de toate, vă liniștește.

„Mănâncă copilul meu suficient?”

Tentația este de a controla cât de mult mânâncă bebelușul prin cântărirea dublă, înainte și după alăptare. Dacă se efectuează ocazional, cântărirea dublă este inutilă, deoarece cantitatea de lapte poate oscila considerabil de la o masă la alta. Dacă se efectuează la fiecare masă, în schimb, poate declanșa o anxietate de control care devine o adevărată obsesie și crește insecuritatea și totodată temerile. Acestea sunt într-adevăr contraproductive atunci când o mamă alăptează.
Ceea ce contează nu este cât de mult mânâncă bebelușul, ci cum crește. Scala devine apoi importantă pentru a verifica creșterea săptămânală, iar medicul pediatru, în timpul vizitelor periodice, poate să confirme că este vorba de o creșterea regulată și că laptele este excelent.

„Câte mese trebuie să-i asigur?”

Mai ales în primele câteva săptămâni, este recomandabil să-i fie oferit copilului sânul ori de câte ori este necesar. Dacă lași copilul liber să-și găsească propriul ritm, îi vei ajuta să depășească mai repede această perioadă de adaptare. Totodată vei stimula lactația. Alăptarea la cerere te va ajuta, de asemenea, să înveți să-ți recunoști nevoile.

După primele săptămâni, în timp ce alăptezi la cerere, poți observa pauze de cel puțin 2-3 ore între o hrană și cealaltă.
Acest lucru va ajuta bebelușul să-și creeze un program mai bun și mai simplu, va tolera mai bine laptele și va avea timp pentru digestie, odihnă, timp în care i se va face din nou foame, dar de data aceasta totul va avea o desfășurare mult mai bună.

„Un bebeluș alăptat la sân are nevoie și de alt lichid? Îi e sete?”

Chiar și copilul hrănit la sân este însetat, dar găsește apa de care are nevoie pentru a-și stinge setea în laptele mamei sale. În primele 5-6 săptămâni, nu-i oferi copilului, fără sfatul medicului pediatru, sticle pentru bebeluși cu apă sau alte băuturi care pot interfera cu lactația. Copilul ar putea astfel să stimuleze sânul mai puțin, cu o scădere consecutivă a producției de lapte.

Text preluat din cartea „De la 0 la 6 ani. Un ghid pentru familie „(de Guido Brusoni, Rosanna Moretto, Leo Venturelli).

Articole asemanatoare:

My title page contents