Atacul de panică la copii: simptome, ce faci în timpul crizei și cum îl ajuți

Un atac de panică la copii apare brusc și este o experiență foarte intensă, atât pentru copil, cât și pentru părinte: inima bate puternic, respirația se accelerează, iar copilul are senzația că i se întâmplă ceva grav. Atacul atinge un vârf în aproximativ 10 minute și trece de la sine. Cu informațiile potrivite și cu sprijinul unui specialist, copiii învață să gestioneze foarte bine aceste episoade.

Simptomele unui atac de panică la copii

• bătăi rapide sau puternice ale inimii;
• respirație rapidă, senzație de sufocare sau de „nod în gât”;
• tremurat, transpirații, frisoane sau valuri de căldură;
• amețeală, senzație de leșin, furnicături în mâini;
• dureri de burtă, greață;
• frică intensă, senzația că „înnebunește” sau că va muri;
• la copiii mici: plâns, agățare de părinte, nevoia de a fugi din situație.

Atacurile de panică sunt mai frecvente la adolescenți, însă pot apărea și la copiii de vârstă școlară.

Ce poate declanșa atacurile de panică

• o predispoziție familială la anxietate;
• perioade de stres: schimbarea școlii, examene, conflicte, despărțirea părinților;
• evenimente dificile sau traumatizante;
• alte forme de anxietate, cum sunt anxietatea de separare sau fobiile;
• cafeina din băuturile energizante și lipsa somnului, care amplifică simptomele.

Ce faci în timpul unui atac de panică

1. Păstrează-ți calmul. Vocea ta liniștită este cel mai puternic semnal de siguranță pentru copil.
2. Spune-i ce se întâmplă: „Este un atac de panică. Este neplăcut, dar trece în câteva minute și ești în siguranță.”
3. Respirați împreună, rar: inspirați pe nas numărând până la 4, țineți aerul 2 secunde, expirați încet pe gură numărând până la 6.
4. Folosește tehnica 5-4-3-2-1: copilul numește 5 lucruri pe care le vede, 4 pe care le poate atinge, 3 pe care le aude, 2 pe care le miroase și 1 pe care îl gustă. Exercițiul îi mută atenția în prezent.
5. Rămâi lângă el până trece episodul, apoi oferă-i apă și liniște.

Cum îl ajuți pe termen lung

• Un consult la medicul pediatru, pentru a verifica dacă simptomele au și o cauză fizică, de exemplu tiroidiană sau cardiacă.
• Psihoterapia: terapia cognitiv-comportamentală are rezultate foarte bune la copii și adolescenți și îi învață să recunoască și să gestioneze anxietatea.
• Exersarea respirației în momentele liniștite, ca tehnica să vină natural în timpul unui episod.
• Somn regulat, mișcare zilnică și mese echilibrate, care reduc nivelul general de anxietate.
• Discuții deschise despre emoții, cu răbdare și deschidere.

Găsești și alte idei în articolul nostru despre tehnicile de relaxare pentru stres și anxietate.

Când ceri ajutor imediat

Mergi la medic sau sună la 112 dacă simptomele apar în timpul efortului fizic, dacă copilul leșină, are dureri puternice în piept sau dificultăți mari de respirație. Dacă atacurile se repetă, dacă copilul începe să se retragă de la școală sau din activitățile preferate de teama unui nou episod, programează un consult la psihologul sau psihiatrul pentru copii.

Informațiile din acest articol au scop informativ. Pentru evaluare și tratament, discută cu medicul pediatru și cu un specialist în sănătatea mintală a copilului.