Athénée Palace Hilton – Când spunem Athénée Palace, spunem istorie scrisă cu rafinament. Povestea lui începe în 1912,pe locul unde se afla Hanul Gherasi. Proiectul, grandios pentru acea vreme, a urmat planurile arhitecților Daniel Renard și Téophile Bradeau și a fost finalizat în 1914. Daniel Renard a fost principalul reprezentant al mişcării artistice Art Nouveau în România, onoare care i se conferă pentru un singur edificiu, Cazinoul din Constanţa.
Hotelul a fost prima clădire cu mai multe etaje din București, dar și cu structură din beton armat. Fațada sa era una în stil clasic, bogat decorată cu stucaturi, în stil Art Nouveau. Când s-au finalizat lucrările, hotelul avea 149 de camere și 10 apartamente decorate în stilul Ludovic al XIV-lea cu mobilier lucrat în Franța și Anglia. Restaurantul era amenajat la parter, cu o sală stil baroc, de aproape 305mp.
A fost și este unul din cele mai luxoase locuri din București, recunoscut pentru recepțiile și ceaiurile dansante încă de la deschidere. Era un hotel mirobolant, care aducea Parisul la București. ”În această vatră a Bucureștiului, totul îți vorbește despre Franța. Athénée Palace este după chipul Bucureștiului.” – Paul Morand.Athénée Palace era un hotel cartier general, un loc de întâlnire maiestuos, care se afla pe picior de egalitate cu renumitele hoteluri de la Roma, Paris și Londra. Hotelul și restaurantul său au reprezentat într-o vreme tot ce era mai modern, mai șic și mai rafinat în Micul Paris.
„La început și până la începerea primului război mondial, restaurantul a fost condus de baronul de Marsey, șef bucătar a fost Dubois, iar maître d’hotel Chambasse. El servea la masă fiecare client cu plat-de-jour, aflat pe un cărucior argintat. Mâncarea era încălzită permanent cu o lămpiță de spirt camuflată. Plat-de-jour diferea de la o zi la alta. Era fie jigou de berbec pe fasole albă, fie mușchi a la Wellington, piept de vițel umplut, carne de porc pe varză călită. Bucătăria era exclusiv franceză.
La parter, se afla o băcănie cu delicatese, un restaurant și un bar. Tot aici funcționa și vestitul salon de frizerie și coafură al lui „Ionică”. Barmanul de la Athénée Palace și coafezele de la Ionică erau persoanele cele mai informate din București. Ionică era frizerul personal al lui Carol al II-lea. ” ( De la Hanul Șerban Vodă la Intercontinental” Ion Paraschiv, Trandafir Iliescu)
În 1937, hotelul a fost transformat și modernizat după planurile personalității marcante a arhitecturii interbelice, Duiliu Marcu (Arhitectul Detaliilor) fiind cunoscut pentru realizarea celor 2 palate, Elisabeta și Victoria, alte două clădiri simbolice ale capitalei. Acesta a optat pentru hotel la o imagine curată, simplă, care combină austeritatea clasicismului modern cu elemente și detalii tipice pentru Art Deco, păstrând însă atmosfera specială a clădirii. Modificările s-au făcut atât asupra planului, cât și asupra arhitecturii exterioare schimbându-i-se complet fațadele, astfel pe înălțimea a trei etaje, s-au realizat arcade adâncite care dădeau un aspect deosebit fațadei. Intrarea principală, holul de onoare, sălile de mese, saloanele de recepții, totul a fost refăcut. Noua imaginea hotelului era gândită în acord cu modernismul anilor 1930.Acest curent artistic și arhitectural propunea atât pentru România, cât și pentru întreaga Europa un cadru urban nou pentru o lume nouă.
Atât în perioada interbelică, cât și după cel de-al doilea război mondial, Athénée Palace atrăgea lumea mondenă a Bucureștiului și a Europei. Simbolurile hotelului? Barul englezesc şi sala „Le Diplomate„. English Barul și-a clădit reputația de top încă din anii ’30, când era unul dintre cele mai populare localuri din Capitală. Acesta oferea vizitatorilor săi o gamă largă de cocktailuri şi de trabucuri și o atmosferă parcă inspirată de filme. Sala „Le Diplomate” se află pe lista monumentelor istorice, recunoscut drept Patrimoniu Național. Ea impresionează prin rafinamentul finisajelor sale și frumusețea vitraliilor. Încă din perioada Micului Paris, sala era celebră pentru acustica ei. Stând în mijlocul cupolei îți auzi propriul ecou, iar cei din sală ascultă discursul fără distorsiuni. Pentru că în acea perioadă nu existau microfoane, era o modalitate pentru orator de a se auzi foarte bine și a nu fi deranjat de alte eventuale zgomote din sală. Să nu uităm de holul spectaculos al hotelului, Les Colonnades, cu coloane din marmură și candelabre, fiind un simbol al arhitecturii Belle Époque.
Athénée Palace devine, odată cu trecerea anilor, locul preferat de întâlnire și cazare din inima Bucureștiului pentru din ce în ce mai mulți oameni ai vremii. Acesta este motivul pentru care, în 1965, este construită aripa nouă a clădirii, care va include o gradină, un restaurant, un bar de zi și o terasă.
Chiar dacă de-a lungul timpului Athénée Palace a suferit numeroase renovări, el a rămas un simbol arhitectural al Bucureștiului. Prin renovarea pe care a început-o Ana Hotels anul trecut, se dorește continuarea poveștii acestui simbol de arhitectură către generațiile viitoare. Proiectul de modernizare a hotelului se derulează în două etape: prima a demarat deja și cuprinde renovarea celor 132 de camere ale „Aripii Noi”, construită în 1965, iar cea de-a doua vizează reabilitarea fațadei hotelului și a camerelor din „Aripa Veche”, construită în 1914.
Noul design al camerelor are la bază un concept de amenajare actual, elegant, dar complemetar cu istoria de peste 107 ani a hotelului. Stilul și imaginea noului Athénée Palace Hilton sunt conectate cu tehnologiile și inovațiile de ultimă oră, pentru ca oaspeții să poată trăi o experiență de top într-o locație de prestigiu. Un hotel atât de modern și totuși cu o poveste atât de încărcată de istorie.
În toată această perioadă, hotelul rămâne deschis oferind servicii de cazare în aripa care nu este în curs de reabilitare și în spațiile publice de la parter, restaurantele, terasa și sălile de evenimente, ce sunt accesibile clienților, ele fiind deja renovate anterior.
Și azi la fel ca în ultimii 107 de ani, te invităm să ne treci pragul și să fii parte din poveste!
