Zăpada vizuală sau „sindromul zăpezii vizuale” este o tulburare vizuală identificată și definită doar de câțiva ani încoace. După cum sugerează și numele, se caracterizează printr-o vedere „alterată” de o serie de puncte intermitente care se suprapun imaginii parțial sau în întreg câmpul vizual al persoanei afectate. Punctele sunt de obicei alb-negru, dar persoanele afectate descriu ș prezența punctelor gri, semitransparente, colorate.
Particularitățile acestei probleme au fost descrise și caracterizate pentru prima dată într-un studiu din 2014 (publicat în Brain – Peter Goadsby). Zăpada vizuală este o tulburare neurologică caracterizată printr-o tulburare vizuală continuă descrisă prin prezența unor puncte minuscule pâlpâitoare care seamănă cu zgomotul unui televizor analogic detonat.
În plus, persoanele afectate mai pot prezenta simptome vizuale suplimentare, cum ar fi imagini vizuale care persistă sau reapar după ce imaginea a fost îndepărtată (palinopsie); sensibilitate la lumină (fotofobie); efecte vizuale care provin din interiorul ochiului însuși (fenomene entoptice) și tulburări de vedere pe timp de noapte (nictalopie).
De asemenea, patologia a fost descrisă și în asociere cu alte simptome vizuale deosebite, dar nu deosebit de răspândite, inclusiv:
- Muște zburătoare (plutitoare), sau corpusculi plutitori mici care urmăresc privirea
- Fotopsie: sclipiri de lumină
- Fotofobie: dsxonfort la lumină
- Palinopsie: persistența unei imagini chiar și atunci când aceasta a dispărut, care se manifestă și sub formă de urme
- Nictalopia: reducerea vederii nocturne
Cauze sindromului zăpezii vizuale
Cauzele exacte ale dezvoltării zăpezii vizuale nu sunt bine înțelese, dar se crede că este legată de aritmia talamocorticală. Această afecțiune se caracterizează printr-o întrerupere a activității neuronale între talamus și alte zone ale cortexului cerebral.
Dezvoltarea zăpezii vizuale poate fi legată de alte afecțiuni medicale, dintre care cea mai frecventă este aura migrenoasă persistentă (PMA). Alte afecțiuni asociate includ tulburarea perceptivă persistentă cu halucinogen (HPPD) și nevrita optică. De asemenea, s-a raportat că utilizarea excesivă a computerelor sau a smartphone-urilor poate fi legată și de această afecțiune, unele cercetări găsind și o legătură ereditară.
Se speculează că diverse probleme de sănătate fizică și mintală contribuie la dezvoltarea zăpezii vizuale, dar încă nu e clar dacă aceste condiții contribuie real la dezvoltarea acestui sindrom. Condițiile comune de zăpadă vizuală includ tulburarea de stres post traumatic (PTSD), anxietatea, privarea de somn, boala Lyme și diverse boli autoimune.
Simptomele însoțitoare pot include fotofobia (sensibilitate la lumină), imagini post prelungite, vârtej de culoare, trasare, erupție luminoasă, vedere slabă pe timp de noapte și plutitoare. Zăpada vizuală nu este asociată cu o aură vizuală care apare de obicei în cazul durerilor de cap, în ciuda faptului că mulți pacienți cu zăpadă vizuală au și migrene. Pacienții se plâng adesea de zăpadă vizuală atunci când încearcă să citească.
Condiții de sănătate și simptome care pot coexista cu zăpada vizuală
Un studiu a constatat că 59% dintre subiecții cu zăpadă vizuală au avut și migrene. De altfel, migrenele sunt unul dintre cele mai frecvente simptome care vin la pachet cu sindromul zăpezii vizuale. Cu toate acestea, există o serie de simptome diferite pe care pacienții cu zăpadă vizuală le-au raportat. Nu toate sunt întâlnite la fiecare pacient, dar sunt suficient de comune pentru a fi o asociere cunoscută. Aceste simptome pot include:
- Durere de cap
- Presiunea urechii
- Ameţeală
- Oboseală
- Furnicături
- Vertij
- Tinitus
- Probleme de concentrare
- Vizibilitate
- Vedere „atenuată”
- Amorţeală
- Depersonalizare
E cazul să-ți faci griji dacă ai zăpadă vizuală?
A trăi cu zăpadă vizuală nu afectează prea mult calitatea generală a vieții. Au fost raportate cazuri de persoane cu zăpadă vizuală încă din copilărie, ceea ce a dus la o percepție a tulburării vizuale ca fiind normală. Dacă zăpada vizuală este prezentă la o vârstă fragedă, creierul va crea strategii de adaptare la deficiența de vedere pentru a desfășura mai bine activitățile zilnice. Cu toate acestea, există cazuri în care tulburarea vederii creează un stres mai mare persoanei, ceea ce poate duce la creșterea anxietății sau a depresiei.
Conform specialiștilor, zăpada vizuală nu este dăunătoare pentru ochi. Cu toate acestea, deoarece nu există o cauză cunoscută pentru această afecțiune, este dificil de spus cu o certitudine absolută. Ceea ce știu medicii este că nu este nimic greșit din punct de vedere fizic cu ochiul în sine, cum ar fi cicatricile retinei sau lăcrimarea excesivă.
În plus, această afecțiune nu provoacă alte boli oculare.
