De ce sforăim? Sforăitul din timpul nopții nu ar trebui să te îngrijoreze, în cazul în care este un fenomen sporadic. Acesta poate apărea în cazul unei răceli sau în cazul în care cina a fost deosebit de abundentă sau însoțită de câteva pahare de alcool.
Sforăi noaptea și te simți leneș dimineața? Deși sforăitul (roncopatia în termeni medicali) nu este de obicei periculos, cu toate acestea, dacă somnul este deranjat aproape în fiecare noapte, este bine să identificăm cauza.
De ce sforăim? Cauzele sforăitului pot fi diferite:
Probleme nazale (Respiri cu gura deschisă mai degrabă decât prin nas):- Acestea provoacă o stare de obstrucție care poate fi tranzitorie în caz de răceală sau cronică atunci când vine vorba de hipertrofie turbinală (hipertrofia de cornete inferioare), deviere a septului, polipoză nazală, sinuzită.
Anatomia gurii și a gâtului – Modificările în palatul moale, limba și uvula pot obstrucționa parțial trecerea aerului prin căile respiratorii în timpul somnului. La fel se întâmplă și în cazul măririi amigdalelor sau a adenoizilor sau a bazei linguale. La copii, amigdalele mărite sunt cea mai frecventă cauză a sforăitului;
Apnee de somn – Sforăitul, atunci când este obișnuit, poate fi un semn al unei boli cronice grave, așa-numitul sindrom de apnee în somn. Această patologie este, de asemenea, recunoscută prin alte simptome, cum ar fi oboseala diurnă, dificultăți de concentrare, somnolență (la volan, la cinema, la teatru etc.). Diagnosticarea acestei boli la timp este esențială: apneea de somn, de fapt, poate duce la boli cardiace grave (accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, infarct …).
În timpul somnului, mușchii, precum și căile respiratorii superioare se relaxează. Totul se relaxează: palatul, uvula, limba. Căile respiratorii se îngustează apoi. Trecând prin acest blocaj, aerul face ca țesutul din jur să vibreze, producând zgomotele bine-cunoscute.
De ce sforăim? Factori de risc pentru sforăit
Există câteva stiluri de viață care cresc riscul de sforăit, inclusiv:
Alcoolul și medicamentele: Băuturile alcoolice, mai ales consumate seara, și unele ingrediente active în special, cum ar fi tranchilizante, anxiolitice și antidepresive, pot promova relaxarea musculară excesivă și, prin urmare, pot provoca sforăit.
Fumatul: La fumători se creează o stare de iritare a căilor respiratorii care provoacă umflarea membranelor mucoase și îngreunează astfel, trecerea regulată a aerului în timpul respirației.
Supraponderalitatea: Persoanele cu kilograme în plus pot avea exces de țesut moale în gât, ceea ce cauzează inevitabil o îngustare a căilor respiratorii.
Examenul polisomnografic
Dacă în urma discuției cu medicul rezultă suspiciunea apneei de somn, nu mai rămâne decât ca acesta să investigheze calitatea somnului. Examenul se numește polisomnografie și poate fi efectuat doar în centre specializate, deoarece este necesar să dormi o noapte în spital, în camere dotate. Acest examen detectează în timp ce pacientul doarme (fără durere) fluxul respirator, sforăitul, bătăile inimii și ritmul cardiac, nivelul de oxigen din sânge, poziția luată în timpul somnului, mișcările abdomenului și pieptului, activitatea sistemului nervos central, mișcarea picioarele și ochii.
Ca alternativă la polisomnografie, monitorizarea cardio-respiratorie poate fi efectuată confortabil acasă, un test mai puțin invaziv decât polisomnografia, dar la fel de util în diagnosticarea sindromului de apnee în somn. Medicul te va sfătui despre cea mai potrivită soluție.
De ce sforăim? 11 remedii pentru a nu sforăi
Nu există un remediu universal pentru oprirea sforăitului. Este necesară o evaluare individuală pentru a găsi tratamentul și terapia potrivite fiecărei persoane. Cu toate acestea, este posibil să reduci riscul de sforăit noaptea cu remedii și măsuri simple. Iată câteva dintre ele:
1. Dormitul pe partea preferată
E indicat să dormi într-o poziție care îți permite să păstrezi căile respiratorii libere. Cel mai bine este să dormi pe partea ta preferată. În poziție culcat, limba tinde să cadă înapoi, obstrucționând trecerea aerului.
2. Baie de aburi pentru față
Toarnă un litru de apă clocotită într-un vas și adăugă 3-5 picături de ulei esențial de arbore de ceai. Expune-ți fața la vapori, inhalându-i timp de 10 minute. Așază un prosop deasupra capului și bolului, pentru a împiedica astfel expirarea vaporilor. Alternativă: așază un mic castron cu puțină apă și 20 de picături de ulei de eucalipt pe noptieră.
3. Nas înfundat? Fă un duș nazal!
Dacă ești răcit sau suferi de alergii, un duș nazal cu soluție salină (un pahar cu apă caldă cu o jumătate de linguriță de sare de masă) poate fi, de asemenea, util în locul picăturilor nazale. Important: dacă suferi de congestie nazală cronică, este recomandabil să efectuezi investigații amănunțite.
4. Gargară cu ulei de mentă
Gargară ajută la micșorarea membranelor mucoase umflate în gură și gât. Adaugă două picături de ulei de mentă într-un pahar cu apă și fă gargară cu soluția rezultată.
5. Dacă fumezi, renunță la fumat!
Fumatul cauzează adesea episoade de sforăit nocturn. De aceea, ar fi potrivit să renunți la acest obicei.
6. Fără alcool seara:
Alcoolul înmoaie țesutul din gât, făcându-l să vibreze mai ușor și mai tare.
7. Optează pentru o cină ușoară:
Seara alege să consumi alimente ușor de digerat. Acest lucru îți va permite să dormi mai liniștit și să te odihnești mai bine.
8. Exercițiu fizic suficient:
Un corp bine antrenat și mișcarea în aer curat îmbunătățesc somnul. Cu toate acestea, nu face o activitate fizică chiar înainte de culcare, ci mai devreme.
9. Ia medicamente cu precauție:
Nu uita că somniferele, și alte medicamente relaxante favorizează sforăitul.
10. Evită supraponderalitatea:
Prezența unui țesut adipos excesiv îngustează și mai mult căile respiratorii. Ține-ți sub control greutatea!
11. Acordă atenție climatului interior:
Mucoasele nazale prosperă într-un climat umed. Idealul este o temperatură ambiantă de 18 grade Celsius și umiditate potrivită.
