Oboseala pandemică – Sindromul de stres cauzat de prelungirea stării de urgență ca urmarea a pandemiei este definit ca „oboseală pandemică”. Simptomele includ anxietate, apatie, furie și tristețe, ba chiar o stare de depresie blocată. A trecut un an de când am fost blocați pentru prima dată în case, dar coronavirusul continuă să facă victime. Astfel că incertitudinile ne afectează în continuare. Care sunt consecințele psihologice?
Conform cercetărilor efectuate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în octombrie 2020, 60% din populația europeană suferă de oboseală pandemică. Populația europeană ar prezenta simptomele a ceea ce a fost definit ca „oboseală pandemică”, o afecțiune stresantă care ar fi afectat mulți oameni în timpul celui de-al doilea val de Covid-19. Datele au arătat că pandemia a favorizat apariția problemelor psihologice și le-a înrăutățit pe cele deja existente în toate grupele de vârstă.
Oboseala pandemică ne cuprinde pe mulți dintre noi.
Dacă ești bolnav și obosit să-ți tot faci griji cu privire la COVID-19, probabil că suferi de oboseală pandemică și nu ești singura persoană. În timp ce toată lumea se îngrijește de sănătatea fizică, trebuie să găsim și modalități de a ne îngriji și de sănătatea noastră mentală.
Ce este oboseala pandemică
Dr. Maria Beatrice Toro, psihoterapeut din Roma și autor al noii cărți „Dincolo de pandemie. Cum să depășești anxietatea, furia și stresul (bine)” explică în cartea sa modul în care termenul „oboseală” indică de obicei o stare de uzură și oboseală tipică în situații care implică o încărcătură emoțională excesivă în timp, precum boli cronice, probleme familiale, dar și relaționale și economice, constante și persistente.
Oboseala specifică pandemiei ar fi, prin urmare, un răspuns mental la stresul generat, inevitabil, de repercusiunile pe care pandemia le-a avut – și continuă să le aibă – în viața noastră de zi cu zi, între limitări, reguli care trebuie respectate, renunțări și incertitudine pentru viitor. Pe lângă amenințarea reală pentru sănătate, care este asociată cu frica de contagiune pentru propria persoană, dar și pentru cei dragi, urgența de sănătate a determinat, de fapt, schimbări importante în fiecare sferă a existenței noastre. De la cea personală la cea profesională, până la cea economică și familiară, rezultând de aici o stare de stres.
Care sunt simptomele acestei epuizări pandemice?
Ele pot fi diferite, dar au fost în mare parte asociate cu stări de anxietate, oboseală mentală și fizică, apatie, pesimism, demotivare, precum și furie și frică. Stări de spirit care sunt adesea însoțite de alterări psihofiziologice, cum ar fi hipervigilența, tulburările de somn și ritmul cardiac și tensiune arterială crescute.
În plus, potrivit OMS, una dintre cele mai grave consecințe ale oboselii pandemice ar fi scăderea pragului de atenție.
Odată cu al doilea val, demotivarea, apatia, frica, reacțiile iraționale, manifestările de negare, comportamentele agresive, retragerea relațională și neglijarea au crescut. Faptul că perioada de restricții durează de mult timp face ca supraîncărcarea emoțională să cântărească mai mult în fiecare zi. De aici și apariția uzurii mentale.
Cum să rezolvăm această situație de oboseală pandemică?
Cu toate acestea, este posibil să înveți să gestionezi stresul și să te faci bine din nou. Psihoterapeutul Toro sugerează strategii utile pentru a face față oboselii pandemice.
Prima regulă: recunoaște disconfortul tău, fără să te învinovățești și fără să te simți rușinat. O doză bună de raționalitate trebuie, de asemenea, să fie asociată cu conștientizarea personală. Prin urmare, este esențial să dobândești abilități reale despre ceea ce se întâmplă, cu referire la surse de încredere.
Și dacă oboseala continuă, cu prezența multor simptome, sfatul este de a consulta un specialist.
Psihologul Justin Ross consideră COVID-19 un „monstru cu trei capete” atunci când vine vorba de sănătate mintală
„Anxietatea, tristețea/depresia și oboseala sunt cele mai mari trei efecte pe care le vedem asupra sănătății mintale. Anxietatea este alimentată de incertitudine, lipsă de un sentiment de control și, dintr-o dată, sunt amenințate o serie de valori importante în viața noastră.”, spune Ross (psiholog la Centrul de Medicină Integrativă UCHealth din Stapleton).
Schimbările rapide și neașteptate provocate de pandemie au dus, de asemenea, la o serie de pierderi.
„Pierderea este cel mai mare factor al depresiei și, această pandemie a dus la tot felul de pierderi: evenimente importante, conexiune cu familia, prietenii și comunitatea, călătorii, oportunități, finanțe și carieră. Lista este aproape interminabilă ”, a mai spus Ross.
„În cele din urmă, oboseala vine din jonglarea multiplelor cereri dintr-o dată și din operarea dintr-un loc aparent nesfârșit de evaluare a amenințărilor la adresa sănătății noastre și găsirea unor pași pentru a ne menține în siguranță.”, adaugă Ross.
Oboseala pandemică. Iată 5 sfaturi pentru tratarea oboselii pandemice oferite de psihologul Justin Ross:
1. Reflectă și acceptă
Ia-ți timp pentru a accepta situația și a reflecta modul în care te descurci. Dacă te simți iritat, nerăbdător, furios sau suferi de oboseală, anxietate sau depresie, acceptă că toate aceste răspunsuri sunt normale și de înțeles într-un moment atât de dificil.
„Conștientizarea trebuie să fie piatra de temelie a oricărui set de instrumente de sănătate mintală. Trebuie să nu acordăm permisiunea de a recunoaște că ceea ce simțim este 100% normal. Are sens că sunt obosiți, triști, speriați și anxioși acum, acestea sunt reacții obișnuite”, spune Ross.
2. Practică exerciții de respirație și meditație
Exercițiile de respirație sunt cel mai simplu mod de a reduce stresul și anxietatea. Respiră încet pentru a transmite corpului că nu există nicio amenințare imediată. Suntem construiți pentru a nu repara rapid, dacă avem nevoie de răspunsul nostru de „luptă sau fugă”. Dar stresul poate declanșa și aceleași sisteme. Și corpurile noastre nu merg bine dacă sunt în permanență în alertă maximă. Psihologul Ross sugerează efectuarea unor sesiuni foarte simple de respirație profundă, de cel puțin trei ori pe zi. Programează-le și forțează-te să încetinești ritmul și să respiri.
Conform acestuia, respirația ne ajută să gestionăm răspunsul anxietății la nivel fizic, fiziologic și mental. Nivelul fizic este modul în care corpul reacționează fizic. Răspunsul fiziologic se concentrează asupra sistemului nervos. Și, desigur, răspunsurile noastre mentale se referă la modul în care creierul nostru răspunde la stres.
Respirația profundă are puterea remarcabilă de a afecta oamenii pe toate cele trei niveluri. „Un minut de respirație profundă ajută la încetinirea sistemului nervos simpatic, lupta sau răspunsul la fugă asociat cu anxietatea. Respirația ajută, de asemenea, la activarea sistemului nervos parasimpatic, ceea ce ne ajută să restabilim echilibrul și ne poate oferi un sentiment de calm și concentrare ”, a spus Ross.
3. Monitorizează-ți rețelele de socializare: limitează timpul petrecut pe ecrane!
Rețelele sociale sunt concepute pentru a ne capta cât mai mult atenția. Psihologul consideră că prezentarea poveștilor negative la televizor sau pe rețelele de socializare ne alimentează cu stări de frică, incertitudine, anxietate și oboseală crescute.
Sfatul său este să stăm în mod deliberat în afara rețelelor sociale. Elimină aplicațiile care te țin în permanență la curent cu știrile. Încearcă să programezi două sesiuni de „check-in” de 5 minute în fiecare zi. Apoi, în afară de asta, stai departe de social media. Citește o carte, ascultă muzică sau urmărește în mod intenționat emisiuni sau filme care te poartă în momente și locuri mai calme.
4. Restaurează-ți și completează-ți energia
În perioadele dificile, trebuie să-ți iei în mod deliberat pauze pentru a-ți reface rezervele. „Fă o plimbare. Fă o baie. Citește o carte. Fă lucruri care te calmează în mod deliberat. Urmărește un film de pe canapea sau joacă un joc. Pe lângă faptul că e un moment relaxant, poate fi, de asemenea, un comportament de evitare a „răului”.
5. Fii o persoană activă!
O altă modalitate de a-ți reface rezervele de energie este prin ceea ce este cunoscut sub numele de „auto-îngrijire activă”. „Activitatea fizică, exercițiul fizic și orice vă conectează la sens și mișcare cu funcții”, a spus Ross.
Este vital să găsești echilibru și să faci alegeri conștiente. Poate că ai un program constant de alergare și te preocupă sănătatea fizică, dar dacă nu îți faci timp pentru a-ți verifica și sănătatea mintală sau pentru a te odihni și reîncărca, atunci este posibil să nu te simți bine, chiar și după o perioadă lungă de timp.
Găsește-ți timp, sună un prieten, ieși cu el să alergi, stai de vorbă, creați-vă momente speciale. Evident, respectând regulile impuse de situația pandemică.
