Cum recunoști simptomele care ar putea indica că suferi de anxietate socială? Teama de a fi într-o anumită situație, care ar putea duce la posibilitatea de a suferi o judecată negativă a altora. Este emoția resimțită de cei care suferă de anxietate socială, numită și fobie socială sau sociofobie. Tulburarea, care apare mai ales în timpul adolescenței, determină persoanele care sunt afectate să evite situațiile imaginate ca neplăcute sau să le înfrunte cu un mare disconfort.
Mai mult decât atât: nu este o simplă timiditate, ci o stare anxioasă, declanșată de factori familiali, sociali sau ereditari; se manifestă chiar cu mult înainte de situația de temut și, de multe ori determină persoana fobică să se izoleze. Totuși, aceste persoane recunosc adesea când temerile lor sunt exagerate, excesive sau iraționale, dar totuși nu le pot gestiona.
Unele anxietăți sociale sunt axate pe o fobie, cum ar fi teama de a vorbi cu străinii sau de a vorbi în public; însă, această tulburare este de obicei mai generală. Vestea bună este că există soluții la această problemă.
Cum să-ți dai seama dacă suferi de anxietate socială
Anxietatea socială, numită și fobie socială, face parte din tulburările de anxietate. Particularitatea sa se referă la concentrarea asupra celorlalți și la posibila lor judecată față de noi.
Anxietatea socială este puțin probabil să se manifeste pentru prima dată la vârsta adultă. În general, există deja primele semne în perioada copilăriei și în adolescență. Tulburarea se poate dezvolta lent în timp; probabil pornind de la timiditatea manifestată de persoana în cauză. De asemenea, poate apărea brusc, ca urmare a unor experiențe stresante sau umilitoare, cum ar fi agresarea sau batjocorirea.
Fobia socială poate compromite serios calitatea vieții celor care suferă de ea, deoarece riscă să afecteze relațiile sentimentale și de prietenie, productivitatea școlară și profesională și chiar timpul liber. Astfel, din cauza anxietății, aceste persoane pierd multe oportunități prețioase de socializare, utile pentru creșterea personală și dezvoltarea bunăstării.
În ciuda multor consecințe negative ale anxietății sociale, doar jumătate dintre persoanele care suferă de aceasta decid să caute tratament. Cei care caută ajutor o fac, în general, după mulți ani de greutăți și suferințe inutile care vin odată cu ea. Este posibil ca mulți să o confunde cu o trăsătură de caracter a timidității; astfel, aceștia cred că nu se poate face nimic în acest sens.
Iată 7 simptome care ar putea indica prezența anxietății sociale:
1. Anxietatea în situații sociale: Situațiile de temut pot fi cele mai variate
Acestea pot fi temeri legate de performanță, prezente de obicei în mediul școlar, academic și de lucru. De exemplu, dacă te confrunți cu o astfel de situație, s-ar putea să-ți fie frică să cânți pe o scenă sau să ții un discurs în public.
De asemenea, poate fi foarte stresant să porți o conversație simplă cu oameni pe care îi cunoști sau să întâlnești oameni noi. Disconfortul de a fi urmărit de alții în timp ce, de exemplu, mănânci, bei sau vorbești la telefon poate fi un alt indicator al fobiei sociale.
2. Te întrebi în mod constant ce cred alții despre tine
Principala teamă a celor care suferă de anxietate socială este cea de judecată negativă. Această preocupare internă este una dintre principalele caracteristici ale unei minți anxioase din punct de vedere social care, de fapt, creează o realitate imaginară în care toată lumea reacționează prost la fiecare cea mai mică eroare de comunicare. Chiar dacă ești conștient că nu este rațional, gândurile tale sunt foarte puternice.
Ți-e frică să nu apari în ochii altora așa cum nu ți-ai dori: prost, plictisitor, neplăcut, anxios, slab, ciudat sau nebun. Teama de judecată poate viza nu numai propriul comportament sau performanța, ci și simptomele anxietății și rușinii în sine. De exemplu, poate fi jenant să roșești, să transpiri sau să te bâlbâi.
Adesea, teama de bază este aceea de a fi respins sau umilit de alții; de a simți că stima de sine este subminată.
3. Eviți străinii și lucrurile noi
Un alt semn de anxietate socială este evitarea situațiilor sociale în care te simți inconfortabil. În loc să te confrunți cu acestea depășindu-ți anxietatea, ai tendința de a le evita. Acest lucru se manifestă, de exemplu, prin statul în baie la o petrecere, pentru că nu vrei să fi observat sau îți este frică să nu fii criticat.
Alte situații de evitare sunt mult mai puțin evidente și mai greu de observat. De exemplu, ai putea limita contactul vizual cu interlocutorul tău la un nivel minim, să vorbești încet, să dezvălui câteva lucruri despre tine sau să direcționezi atenția către ceilalți pentru a o distrage de la tine.
4. „Greșelile” sociale sunt de temut
Persoanele cu anxietate socială nu reușesc să privească rațional greșelile sociale; chiar dacă știu că sunt prostii și că în ochii altora sunt irelevante. Teama și anxietatea de a fi judecat și evaluat negativ de către alte persoane duc la sentimente de inadecvare, jenă, umilință, care nu sunt ușor de gestionat.
5. Simți un sentiment de panică legat de activitățile sociale
Anxietatea socială se manifestă ca: anxietate, frică, tahicardie, transpirație, roșeață, descărcare de adrenalină, greață, tensiune musculară, amețeli; în plus, o dorință foarte puternică de a ieși din situația inconfortabilă. Toate emoțiile acestei tulburări sunt foarte reale și supărătoare.
6. Viața este reglementată în jurul fricii sociale
Anxietatea socială nu are nimic de-a face cu a fi asocial sau introvertit. Problema anxietății sociale nu este aceea de a nu dori să socializezi sau să te bucuri de a fi singur, ci de a nu dori să socializezi doar de teama de a face greșeli și / sau de a fi criticat.
7. Începi să suferi încă din adolescență
De obicei, anxietatea socială apare, potrivit oamenilor de știință, în jurul vârstei de 13 ani, sau cel puțin între 11 și 19 ani; o vârstă la care o persoană începe să fie mai conștient de sine și devine mult mai sensibilă la opiniile și criticile celorlalți.
În concluzie:
Fobia socială nu este o simplă timiditate. Este o adevărată tulburare care riscă să ne provoace multă suferință; de asemenea, să ne împiedice să facem lucrurile care sunt importante pentru noi. Acesta este motivul pentru care merită cu adevărat să ne confruntăm cu ea, în loc să ne resemnăm la consecințele sale.
