PRIMA LUNĂ din viața bebelușului. Acum își formează rutina. Tine capul sus și oferă un zâmbet ca răsplată.
A luat deja prima notă din viața lui (scorul Apgar), a fost vaccinat împotriva tuberculozei încă din maternitate și se oprește din plâns când îți aude vocea, pentru că o recunoaște. Cam atât știe. Restul învață!
Program de bebe mic
Chiar dacă bebelușul pare că doar mănâncă și doarme în aceste prime patru săptămâni de viață extrauterină, să știi că nu e puțin lucru. Cea mai importantă până la vârste chiar mai mari de 1 an este rutina. Acel program care îl liniștește, îl ferește de stresul foamei și al somnului. Si îl face mare. Numai că rutina asta nu se învață așa, cu una cu două, și nici nu poți să i-o aduci la cunoștință de îndată ce vine acasă.
Plâns strident
Mai întâi există cererea, exprimată prin plâns strident, ritmat, care anunță că stomăcelul s-a golit. Tu, proapătă mămică, nu știi încă să deosebești plânsul de foame, de cel de oboseală ori de scutec ud. Dar vei învăța destul de repede, la început prin verificarea tuturor cauzelor care l-ar putea supăra. Are scutecul ud?; E ora mesei?; Ii e frig/cald?; E bolnăvior? Până la sfârșitul primelor două săptămâni, vei știi deja când plânge care este cauza, fără să mai treci prin toate verificările. La fel învață să adoarmă, dar ceva mai încolo.
Doarme mult
În primele două, trei săptămâni, doarme mult, cam 20 de ore pe zi. Singura cauză a trezirilor fiind stomăcelul gol (dacă nu există alte cauze fiziologice). Specialiștii în puericultură propun două metode de hrănire a bebelușului – la cerere sau după un program stabilit împreună cu pediatrul.
Cum e mai bine?
Prima variantă se potrivește foarte bine mămicilor care alăptează, cantitatea de lapte produsă reglându-se în funcție de cererile și nevoile copilului.
A două este potrivită mămicilor care nu pot să alăpteze sau celor mai stresate și presupune trezirea copilului la două sau la trei ore pentru a fi hrănit. Sau bebelușilor mai leneși, care nu se trezesc nici când le e foame. Pentru că la această vârstă, stomăcelul fiind mic și laptele de mamă un aliment ușor de digerat, limita maximă de ore între mese este de 3. Multe mămici optează să implementeze hrănirea la program în primele săptămâni de viață, tocmai pentru a avea timp să-și cunoască micul prunc.
Capul sus, micuțule!
Un nou-născut arată ciudat – pare încordat, își ține pumnii strânși, coatele și genunchii flectate. Această poziție este moștenirea celor 9 luni de viață intrauterină, însă acest tonus muscular crescut se va diminua până ce bebe împlinește 3 luni.
Cum?
Deși este foarte puțin timp treaz de-a lungul unei zile, bebelușul poate încerca deja să-și ridice căpșorul, mai ales când e așezat pe burtică. Nu e nicio problemă dacă nu o face încă, va reuși până la sfârșitul primei luni. Kinetoterapeuții recomandă să-l ții pe burtică câteva minute zilnic, progresiv, încă de la sfârșitul primei luni de viață, pentru îmbunătățirea mușchilor cpatelui și cei ai gâtului. Totul sub supravegherea ta.
Dragoste… din fașă
Cel mai important eveniment ce are loc în această primă lună de viață este atașamentul bebelușului de mami și viceversa. Și cum singurele momente de tandrețe sunt cele în care îl hrănești, profită de ele! Privește în ochi, zâmbește, mângâie-l, vorbește-i în șoaptă, leagănă-l și ține-l cu drag la piept. Mai puțin la mesele de noapte, când nu e bine să-l stimulezi foarte mult, că se trezește.
Sonor
Undeva pe la sfârșitul celei de-a treia săptămână e viață, bebe va sta mai mult treaz și va fi mult mai sonor. Primele gângureli acum își fac apariția, spre deliciul tuturor. Și dacă ai noroc, s-ar putea să primești și prima răsplată – un surâs de neuitat!
