Moaşele de care avem atata nevoie

Moaşele de care avem atata nevoie

Moaşele de care avem atata nevoie…si uite de ce. În primul rând, să stabilim clar ce presupune această meserie.

 

O moaşă se pregăteşte 4 ani de zile, în cadrul învăţământului medical pt a fi capabilă să fie alături de o femeie pe timpul sarcinii, naşterii şi următoarelor 60 zile după naştere.

Ce face o moaşă?

Deci, este pregătită să monitorizeze o sarcina fiziologică, să sesizeze când apar situaţii care ies din sfera fiziologicului. Ea e cea care trimite pacienta către medicul ginecolog, să ofere educaţie pe subiecte de interes în perioada prenatală şi postnatală. Tot ea asista la travaliul şi naşterea fiziologică, ajuta la recuperarea proaspetei mămici (alăptare, îngrijire nou-născut, recuperare a tonusului abdo/perineal).

Ca şi concluzie, putem spune că este un profesionist foarte valoros care poate să fie folosit, în sistemul medical, în mai multe puncte cheie.

Unde si cand?

Avem nevoie de moaşe, atât în sala de travaliu şi naşteri cât şi în afară ei.

Ţinând cont de cifrele care caracterizează în România, sănătatea materno-fetală, moaşa ar putea să fie activă şi în sfera altor subiecte. Contracepţie, informare înainte/în timpul sarcinii, monitorizarea sarcinii. O astfel de abordare sigur ar îmbunătăţi cifrele în sfera naşterilor premature, a morbidităţii infantile.

Vizite

O altă zona care în prezent, în sistemul nostru medical, este foarte puţin acoperită este asigurarea unor vizite la domiciliu a proaspetei familii. Moaşa este pregătită să asigure această asistenţă. Ea ar putea să fie folosită în sistem pentru a scădea numărul situaţiilor în care un pediatru ajunge destul de târziu să constate prezenţa unui nou-născut într-o stare necorespunzătoare (deshidratat, cu icter pronunţat) sau a unor comportamente care pot să impacteze nivelul de sănătate .

Ajutor

Reducerea numărului de sarcini nedorite ar putea evita 60% din decesele materne şi 57% din decesele infantile (OMS, 2014). În Europa, numărul de avorturi înregistrate la femeile cu vârste mai mici de 20 de ani, conform Health for All Database, în anul 2012 a fost, după cum arată tabelul de mai jos (1):

 Număr avorturi la 1000 născuţi vii, în anul 2012

Ţara Total Număr femei sub 20 de ani Număr femei de 35 ani şi peste
Tajikistan 38,49 20,78 174,08
Uzbekistan 56,84 68,68 373,35
Turcia 61,69
Croatia 85,49 215,37 205,97
…… ……. …….. …….
Bulgaria 433,91 370,61 768,61
România 438,26 389,33 849,07
Georgia 687,78 348,64 1547,34
EU 321,82

Sursa: http://data.euro.who.int/hfadb/

Top trist

Potrivit Studiului ‘Emergency Contraception Study’, România ocupă locul trei la capitolul relații sexuale neprotejat. Pe parcursul unui an, avem o medie de 38 de contacte sexuale neprotejate. Pe locul I se afla Serbia – 44 contacte, iar pe cel de-al doilea, Rusia, 43 contacte (42). Aceste statistici pot fi argumente ale faptului că educația sexuală este încă neglijată, iar contracepția este de multe ori subiect tabu. (Studiul este efectuat de compania Millward Brown cu sprijinul GedeonRichter Plc). Acesta a inclus un eşantion de peste 500 de românce cu vârsta cuprinsă între 16-49 ani. Ele au răspuns întrebărilor pe tema obiceiurilor de utilizare şi a atitudinilor cu privire atât la metodele contraceptive în general, cât şi la contracepţia de urgenţă.

 

Sarcina si moasa

În ceea ce priveşte rolul moaşei în urmărirea sarcinilor fiziologice, sunt multe dovezi evidente care duc la concluzia că ar îmbunătăţii parametrii de sănătate materno-fetală şi confortul emoţional al femei, ducând la o stare de echilibru, într-o perioadă unică şi delicată din viaţa unei femei.

Conform studiilor reiese că ‘the midwife-led continuity model’ aduce cele mai multe beneficii în ceea ce priveşte:

  • femeile care au beneficiat de acest model de îngrijire au fost mai puţin susceptibile de a avea o epidurală

  • mai puţine femei au avut episiotomie sau naşteri instrumentale

  • s-au crescut, de asemenea, şansele femeilor de a avea o naştere spontană vaginală

  • femeile au fost mai puţin predispuse la naştere prematură şi

  • au avut un risc mai scăzut de a-şi pierde copiii.

Doctori si moase

Modele de îngrijire comparate au fost: cele coordonate de medicul obstetrician, medicul de familie, de moaşe. Au fost analizate 17.674 de femei şi nou născuţi. Analiză efectuată în dată de 25.01.2016. Au fost incluse în studii femeile cu risc scăzut de complicaţii, precum şi femeile cu risc crescut, dar care nu se confruntau la momentul respectiv cu probleme.

Ajutor continuu

‘The midwife-led continuity model’ presupune că o anume moaşă sau un grup de moaşe oferă suport în timpul sarcinii, naşterii şi perioadei de proaspăt părinte şi dacă apar complicaţii lucrează în echipă cu alţi specialişti.

Andreea Andrei este moasă și educator perinatal SAMAS – dacă aștepți un copil și ai dori o intrevedere individuală cu moașa, dă-ne semn: http://www.programsamas.ro/serviciu/consult-cu-moasa/

 

Andreea Andrei, moaşă şi educator perinatal SAMAS

My title page contents