Ca parinte, ai multe alegeri de facut. Ca parinte, ai multe de vegheat si de privegheat. Ca parinte, e nevoie sa nu uiti ca fiul sau fiica ta nu iti apartine, desi asa pare. Pentru ca el sau ea ESTE si are nevoie de sprijin. El are propria cale.

Copiii, la fel ca si adultii, gresesc. Mult. Repetitiv. Pentru ca greseala tine de invatare. Greseala este o oportunitate de a merge mai departe, de a afla mai multe despre ceva. Si totusi, exista atat de multi parinti care pedepsesc greseala. Chiar daca ea nu este intentionata, chiar daca ea apare ca un fulger nebanuit. De ce? Poate manati de credinte mai vechi, poate pentru ca sunt prea autoritari si prea severi.

Si tot asa, exista parinti care vor sa uite de greseala, platind. Mituind copilul. Recompensandu-l. Mai ales cand vine vorba de scoala, frati, mancare…si cate si mai cate. „Daca nu il mai bati pe fratele tau, iti cumpar o ninja.” „Daca mananci tot, iti dau o acadea”…si exemplele pot continua.

Ce aduce recompensa?

Dar, oare, este bine sa recompensam? Este bine sa oferim buline de buna purtare? Daca e asa, oare cate buline merita o farfurie goala sau cate buline bune o dictare fara urma de greseala? Cine hotaraste marimea recompensei?  Este corect sa recompensam copiii? Daca da, ce s-ar putea intampla atunci cand vom fi renuntat la recompense? Cum vom mai merge inainte?

Alfie Kohn crede, de fapt, ca nu prea exista diferenta intre recompensa si pedeapsa si ca ne pedepsim copiii prin recompense.

„In mod clar, pedepesele sunt mai aspre si mai evidente; nu putem ignora intentia de control din <Fa asa sau uite ce patesti>. Dar recompensele sunt pur si simplu un control al seductiei mai degraba decat al fortei….sunt instrumente de control, din moment ce, ca si pedepsele sunt folosite in mod curent pentru a presa oamenii sa faca lucruri pe care nu le-ar face de bunavoie”, scrie Alfie Kohn in cartea sa „Pedepsiti prin recompense”

Recompensele si pedepsele induc obedienta, insa dauneaza calitatii. Si dauneaza pe termen lung. Pentru ca ele sunt de fapt doua fete ale aceleiasi monede. Ele vor sa controleze si sa manipuleze copiii. Si uite asa, ele ne distrug relatia cu copiii nostri. Pentru ca noi devenim judecatori. Noi taiem si spanzuram, fara sa ii mai dam copilului drept de exprimare.

De ce? vs PLATA

Atunci cand il recompensezi pe copilul tau, tii cont oare de DE CE-ul care s-a aflat in spatele actiunii sale? De motivele care l-au impins sa nu performeze la scoala, sa nu stranga in camera? Intrebi? Vrei sa stii? Sau nu conteaza? E important doar sa iti fie tie ca parinte bine. Sa rezolvi rapid.

Nu stiu daca ai observat, insa, recompensele schimba oamenii. Le schimba gradul de implicare. Ii face sa fie de fapt lipsiti de entuziasm. Sa nu isi asume riscuri.

„Cand muncim pentru o recompensa, facem exact ceea ce este necesar pentru a o obtine si nimic altceva. Evitam riscurile”, noteaza Kohn.

De aceea e important sa reflectezi si sa alegi cum procedezi. Fii constient! Nu poti schimba comportamentul nimanui! Nici macar pe cel al copiului tau. Pentru ca acest comportament este o forma de comunicare. Si este o ALEGERE!

Articole asemanatoare:

My title page contents