Adulții se confruntă cel mai frecvent cu abuzul emoțional la serviciu.

Din păcate, abuzul – sub toate formele sale – este prezent pretutindeni. Lipsa de respect față de o persoană și față de drepturile acesteia tot abuz se numește. Iar adulții se confruntă cel mai frecvent cu abuzul emoțional la serviciu.

Acest tip de abuz adesea nu este depistat de la primele semne, pentru că este deghizat în „discurs” sau „comunicare”: abuzul emoțional la serviciu. Nu primește atâta atenție, atâta publicitate pe cât ar trebui, poate tocmai pentru că, nefiind fizic, nu lăsa în urmă vânătăi și cicatrici. Însă în mod cert este dureros și are consecințe nefaste asupra victimei, de la anxietate până la depresie.

Caracteristicile abuzului emoțional

În acest caz avem de-a face cu comportamente non-fizice, care pot varia de la amenințări și insulte până la intimidare și umilire în public. De asemenea, mai poate fi reprezentat de o formă de monitorizare constantă, fără cuvinte, de neglijare și izolare deliberată a subiectului abuzului. Tot abuz emoțional este și atunci când în preajma victimei superiorul are obiceiul de a trânti cu violență diverse obiecte, fără a-l agresa fizic în mod direct. Manipularea, controlul nejustificat sau chiar demonstrațiile constante ale superiorității, sunt indicii de abuz emoțional.

Abuzul emoțional la serviciu

În ciuda eforturilor de promovare a culturii muncii în echipă și a relațiilor armonioase între membrii ei, conflictele din interiorul companiilor nu s-au diminuat. În continuare există productivitate și eficiență scăzute și grad redus de satisfacție a angajaților. Explicația? Omniprezența abuzului emoțional la locul de muncă.
În relațiile de serviciu, abuzul este intenționat, abuzatorul alegându-și deliberat acțiunile pe care le inițiază pentru a-și ataca victima. Abuzul are loc în mod regulat, pe perioade îndelungate de timp. Dacă nu este contracarată imediat, agresiunea crește în intensitate, fiecare atac fiind mai puternic decât precedentul. Care este explicația din spatele comportamentelor de acest gen? Invidia, competitivitatea și insecuritatea.

Tipuri de abuzuri emoționale

Bullying-ul la locul de muncă este un fenomen mondial și nu se reduce la doi „actori”: superiorul și subordonatul. De multe ori el are loc și între colegi sau colaboratori. Acest fapt demonstrează că nu este neapărat nevoie să existe diferențe de rang și poziție pentru ca cineva să abuzeze emoțional pe altcineva, la serviciu. În principiu, la locul de muncă pot fi întâlnite patru tipuri de abuzuri emoționale.

1. Controlul emoțional

Cea mai simplă formă de agresiune verbală și emoțională. Abuzatorul profită de orice ocazie pentru a insulta și jigni, fie direct, fie denigrându-și victima în fața colegilor. Păstrează-ți calmul și o atitudine decentă. Pierderea cumpătului crește posibilitatea unei confruntări „urâte” și te face vulnerabilă.

2. Izolarea

Abuzatorul își face victima să se simtă respinsă de colectiv, o exclude de la evenimente și întâlniri care implică și colaboratori. Aceasta află de întâlnirile la care trebuia să participe abia după ce acestea s-au sfârșit. Dacă totuși este chemată să participe, abuzatorul va respinge toate ideile și propunerile victimei, susținând în mod constant că sunt irealizabile, că sunt „niște prostii”. Solicită abuzatorului un dialog direct. Cere explicații pentru acțiunile și comportamentul său. Dacă nu te simți capabilă de această confruntare, apelează la o persoană neutră (un coleg) care să vorbească despre această situație cu abuzatorul.

3. Agresiunea verbală

Abuzatorul atacă verbal, jignește și înjură victima. O face atât în particular cât și în public, pentru a-și demonstra dominația asupra victimei. De obicei o avertizează să nu se plângă nimănui, „pentru că altfel va regreta”. Notează-ți toate incidentele de acest tip într-un fel de jurnal. Menționează și detalii precum data la care a avut loc, cum s-a întâmplat, persoanele care au fost martore. Ia în considerare demararea unei acțiuni legale dacă te temi pentru siguranța ta.

4. Amenințările

Abuzatorul le lansează în mod deschis, fățiș. Ele se pot referi la măsuri coercitive pe care susține că le va lua, la desfacerea contractului de muncă sau chiar amenințări cu privire la integritatea fizică. Nu lăsa frica să te copleșească. Solicită o confruntare față în față, în care anunți abuzatorul că vei acționa în apărarea drepturilor tale. Lasă să treacă un timp pentru a vedea dacă renunță la abuzuri. Dacă, însă, continuă, iar tu ai adunat suficiente dovezi, acționează aducând la cunoștință superiorilor.

My title page contents