Si eu am o tulburare de limbaj. Oare?

Copiii sunt diferiti. Si asta e minunat. Totusi, fii cu bagare de seama. Daca al tau copil deformeaza sunetele, inverseaza silabele sau vorbeste prea repede, e nevoie de un specialist. El vrea sa iti spuna –  ”si eu am o tulburare de limbaj. Oare?”

Si al tau se sasaie sau nu scoate vreun cuvant, desi ceilalti de varsta deja vorbesc? Sunt tot atatea semne (dar nu singurele) ca ar putea suferi de o tulburare de vorbire. Monica Fulea (psiholog practician si logoped la Centrul Copil Cuminte) iti spune cum sa recunosti o tulburare de vorbire si cand ar trebui sa mergi la un specialist.

Clasificari si detalii

 

O clasificare a tulburarilor de limbaj imbina in acelasi timp criteriile anatomo-fiziologic, lingvistic, etiologic si psihologic:

  1. A.    Tulburari de vorbire:

  2. Tulburari de pronuntie: Dislalia, Rinolalia,Disartria

  3. Tulburari de ritm si fluenta: Balbaiala, Tahilalia, Bradilalia

  4. Tulburari de voce: Afonia, Disfonia, Fonastenia

  1. B.    Tulburari de citit- scris: Alexia – dislexie, Agrafie- disgrafie

  2. C.    Tulburari complete de limbaj: Alalie, Afazie

  3. D.    Tulburari de dezvoltate a limbajului: Mutismul, Intarzierea in dezvoltarea generala a vorbirii.

 

Detalii si amanunte despre tulburari de limbaj

 

DISLALIA – este cea mai frecventa tulburare intalnita, provocata de afectiuni organice sau functionale ale elementelor periferice ale vorbirii; consta in imposibilitatea emisiei corecte a unui sunet sau a unui grup de sunete. Ea cuprinde deformarea sunetelor, substituirea, omiterea, inversarea lor spontana sau reprodusa, ceea ce schimba structura cuvantului si aspectul semantic, intelesul.

RINOLALIA – se defineste ca functie instrumentala a organelor de vorbire, prin modificarea tubului fonoarticulator, fie datorita “unei obstructii nazale”, fie datorita “unei comunicatii intre rezonatorul oral si cel nazal”. Timbrul sau structura de supraton, denumita adesea “nazalitate”, este rezultanta unei rezonante care se degaja in pasajul de trecere naso-faringian, marcand pe o scara larga in hiper sau hipo limitele. Aceasta intonatie aparte a vocii care se formeaza din cauza unei sonoritati anormale este denumita “fonfaire”, tulburare ce provine din cauza directiei inadecvate a curentului de aer pe cale orala, fie in urma unor defecte mecanice, ale activitatii nazale, cerului gurii moale si tare.

Sunt multe

DISARTRIA- se manifesta printr-o vorbire confuza, disritmica, disfonica cu o pronuntata rezonanta nazala in care monotonia vorbirii se imbina cu pronuntarea nedorita.

BALBISMUL (balbaiala) – tulburare a vorbirii, frecventa la copii, mai rara la adulti, rezultata din defectoasa reglare a limbajului si se manifesta prin dezordine intermitenta a pronuntiei: a) prin repetari a inceputului cuvintelor, uneori convulsive sau b) prin blocaje a unor foneme, indiferent daca sunt vocale sau consoane. Au loc emisiuni precipitate, in rafale urmate de momente de dificultate in articularea unor cuvinte, ceea ce face ca aceste, dupa eforturi, sa fie adesea articulate incorect. Se disting 2 forme de balbism: a) clonic, manifestat prin repetitii ale silabelor initiale si b) tonic, se manifesta invers prin imposibilitatea articularii primei silabe, ceea ce presupune chiar si unele grimase sau crispari. Cercetatorii au descoperit ca acesta tulburare este mai frecventa la copiii care invata doua limbi (bilingvismul), deoarece exista o solicitare nervoasa mai mare in alegerea cuvintelor potrivite. Alte cauze ar putea fi stresul, traumele psihice, socuri, spaime, deprimare afectiva, etc

Al tau copil are vreo tulburare de limbaj?

TAHILALIA – vorbirea exagerat de rapida, asociata de cele mai multe ori cu o instabilitate nervoasa si hiperexcitabilitate;

BRADILALIA – incetinirea ritmului vorbirii, datorită cărora expresia verbală devine greoaie, tărăgănată, iar cuvintele adesea sunt pronunţate silabisit. Bradilalia apare în intoxicaţii cronice, stări confuzionale, encefalite cronice, stări demenţiale, epilepsie, etc.

Fii atent!

AFONIA ( vorbirea in soapta) – este o tulburare de vorbire care constă în lipsa sau pierderea vocii datorită lezării laringelui sau inervației acestuia, cavității bucale sau mușchilor implicați în actul vorbirii, cu păstrarea capacității de a articula. Poate apărea în tumorile laringelui, în tuberculoză, în sifilis, în laringite simple, după traheotomie, în intoxicația cu beladonă etc.

Tu stiai?

DISFONIA (raguseala) – modificarea timbrului vocal. Poate fi de natura organica in afectiunile hipofizei, care aduce modificari somatice, metabolice si psihice, cu repercursiuni semnificative asupra vocii, vorbirii si cantatului. Emisia vocala este slabita, vocea ingrosata, rugoasa, cu modulare si grade diferite de disartrii; uneori vocea este mai putin inteligibila, pronuntia dificila, in special determinata de macroglosie. Vocea oboseste usor, este monotona si frecvent se vadeste lentoare, datorita, pe de o parte, tulburarilor mecanice si pe de alta parte modificarilor psihice. Disfonia functionala a copilului se deosebeste de cea organica, fiind produsa de o utilizare incorecta a vocii fara defectiuni laringostropostopice. Poate fi determinata de un torace stramt care micsoreaza volumul respirator; copilul cauta sa o suplimenteze printr-o tensiune a musculatorii laringiene si perilaringiene, fapt care duce la o voce ragusita; poate fi o glota ovalara care evidentiaza disfonia hipochinetica in evolutie; poate fi prezenta vegetatiilor adenoide care dau rinolalia inchisa, care altereaza vocea. Disfonia poate persista toata viata daca nu este corectata printr-o reeducare potrivita.

FONASTENIA- voce lipsita de energie, slabiciune, vorbire lipsita de modulatii, miscare a buzelor fara sunet.

ALEXIE-  reprezinta pierderea capacitatii de a citi si de a intelege limbajul scris. Alexicul  vorbeste normal, raspunde la intrebari, intelege ceea ce i se spune, poate scrie corect dupa dictare sau chiar spontan, dar nu intelege un text scris.

Nu te speria!

DISLEXIE-  tulburare a achizitiei normale a lecturii si a limbajului scris. Dislexicul are dificultati prin inversiune de litere, silabe, cuvinte, cifre, unele stabile altele labile. De obicei sunt insotite de disgrafii si disortografii. Dislexia poate fi: fonematica, optica, literala si verbala, iar din punct de vedere genetic poate fi – constitutionala, de evolutie si afectiva.

AGRAFIE- este o stare patologică caracterizată prin incapacitate de exprimare a gândurilor în scris. Se datorește unor leziuni localizate în centrii nervoși superiori din scoarța cerebrală.

Tulburari in scriere

 DISGRAFIE-  este o perturbare a limbajului scris, a folosirii alfabetului limbii si al cuvintelor codificate sub forma grafemelor. Atat scrierea, adica elaborarea si producerea grafemelor, cat si receptionarea si intelegerea sintezei grafemelor, nu respecta cerintele auzului fonematic si ale limbajului oral, nici ale motricitatii si orientarii spatiale. La copilul cu dezvoltarea normala, disgrafia se datoreaza unor insuficiente motorii sau contractii musculare exagerate si adesea unor tulburari emotionale. In sindromul disgrafic, pe langa componenta motrica si psihica este incriminata si componenta neurologica, mintala, intelectuala. La copilul normal psihic se constata ca in formarea si dezvoltarea abilitatilor de scris – citit nu este suficienta numai perceperea corecta a limbajului si grafemelor, dupa cum nici reprezentarea si ordonarea lor in spatiul paginii nu contribuie la realizarea actului lexic pe deplin.

ALALIA – lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii; sindromul de nedezvoltare a vorbirii sau afazie congenitala; audimutitate. Persoanele dispun de auz normal si de dezvoltare intelectuala comuna, deci nu pot fi incadrate in sindromul debilitatii mintale. Alalia se datoreaza unor disfunctii ale zonelor corticale ale vorbirii si este de trei feluri: motorie, senzoriala si mixta.

Informeaza-te!

AFAZIE- tulburare in mecanismul psihic al vorbirii si consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise. Afazia este un sindrom neuropsihic ce consta in tulburarea sau pierderea functiilor psihice, orale sau grafice. Este insotita de tulburari intelectuale corespunzator unor leziuni cerebrale localizate.

MUTISMUL – suprimare brusca, temporara a comunicarii verbale, in mod voluntar sau nu, in absenta oricaror leziuni nervoase centrale sau periferice ale aparatului fonator. In aceste cazuri, subiectul a folosit anterior limbajul. Fenomenul se petrece in situatii de trac, la subiectii emotivi sau anxiosi. Se distinge de afazie sau mutenie, lipsind leziunea organica. Poate fi deliberat; poate fi consecinta unei inhibitii patologice.Copilul refuza partial sau total  sa vorbeasca cu anumite persoane sau cu toata lumea. Este temporar de la cateva zile la cativa ani. Apare in general la copiii hipersensibili si este acompaniat de timiditate, incapatanare, irascibilitate. Cauzele sunt in general atitudini gresite in educatie, situatii traumatizante afectiv, stres, socuri, esecuri repetate.
Cand soliciti ajutorul unui logoped?

Cere ajutor!

In mod normal, se solicita ajutorul unui logoped in momentul in care copilul intampina dificultati in pronuntarea unor cuvinte sau litere, repeta prima silaba in mod constant (se balbaie), foloseste mana dreapta pentru orice activitate, dar scrie cu cea stanga. Tulburarile de articulare, pronuntia defectuoasa a anumitor sunete, sasaitul, raraitul sunt comune pana spre 4 ani.

Mergi la logoped

Este indicat sa se apeleze la un logoped in unul din cazurile urmatoare:
·         Copilul pronunta cuvinte, dar nu le leaga in propozitii
·         Copilul foloseste un vocabular limitat
·         Copilul raspunde la o intrebare repetand o parte din aceasta
·         Copilul nu reactioneaza la comenzi verbale simple
·         Nu apar schimbari semnificative la nivelul limbajului oral in decurs de cateva luni
·         Copilul pronunta gresit unul sau mai multe sunete, le inlocuieste cu altele sau le omite
·         Copilul se blocheaza la rostirea unor cuvinte
·         Copilul nu arata cu degetul

Lista de mai sus este doar orientativa, nu-si propune sa descrie toate situatiile in care trebuie apelat la un specialist. In cazul in care parintii sunt ingrijorati de vorbirea copilului si/sau de evolutia lenta a vorbirii acestuia ar trebui sa se adreseze unui logoped.

 

Monica Fulea este psiholog practician si logoped la Centrul Copil Cuminte.  Un Centru educațional pentru copii isteți care vine in intampinarea parintilor ocupati, care isi doresc pentru copiii lor un program educational complex. Este psihoterapeut adlerian si absolventa a liceului pedagogic cu o experienta bogata in invatamantul prescolar si scolar. Monica a coordonat un club pentru copiii prescolari unde a initiat cursuri de bune maniere si dezvoltarea creativitatii. In prezent sustine cursul “Dezvolta-te creativ” copiilor de varsta prescolara si scolara, precum si activitati de consiliere , psihoterapie si logopedie in cadrul unei gradinite particulare.

foto Shutterstock.com

Articole asemanatoare:

My title page contents