Se vorbește mai mult despre beneficiile unui astfel de stil de viață și mai puțin despre riscurile dietei vegetariene.

Dietele vegetariene – și vegane – au devenit din ce în ce mai populare. Adepții acestora au diverse motive: de sănătate, ideologice sau etice. În general, se vorbește mai mult despre beneficiile unui astfel de stil de viață și mai puțin despre riscurile dietei vegetariene.

 

Un vegetarian trebuie să-și controleze atent dieta și să mănânce o mare varietate de alimente, pentru a se asigura că îi oferă organismului nutrienții de care are nevoie. Iar veganii chiar ar putea fi nevoiți să recurgă la administrarea de suplimente. S-a constatat că o dietă vegetariană reduce nivelul colesterolului și hipertensiunii, poate preveni diabetul de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Ceea ce înseamnă o speranță de viață mai mare. De asemenea, o astfel de dietă se spune că poate duce și la pierderea în greutate. Acestea sunt lucrurile care sunt aduse în față, ca argumente care susțin acest stil de viață. Însă dacă veți căuta informații veți descoperi ca riscurile dietei vegetariene nu lipsesc cu desăvârșire, așa cum s-ar putea crede.

Riscurile dietei vegetariene

Densitate osoasă scăzută – din cauza unui aport inadecvat de proteine, calciu și vitamina D, vegetarienii și veganii au o densitate minerală osoasă semnificativ mai redusă la nivelul șoldurilor și coloanei vertebrale. Riscul este reprezentat de o mai mare probabilitate de producere a fracturilor. Acest lucru a fost observat la populațiile asiatice vegetariene.

Afectarea memoriei și acuității vizuale – din dieta vegetariană și vegană lipsesc acizii grași Omega-3, care se găsesc în special în ouă și unele specii de pește. Având în vedere că aceștia sunt importanți pentru sănătatea creierului și a vederii, lipsa lor din organism poate avea efectul invers. Adică probleme în buna funcționare a creierului și văzului.

Anemie – un alt mare absent din dieta vegetariană este fierul. Chiar dacă el este prezent în unele vegetale, procentul este cu mult mai mic decât cel din alimentele de origine animală. Așa că riscul de anemie nu este total exclus.

Posibile manifestări neuropsihice – concentrația de vitamina B12 este mai mică la vegani decât la lacto-ovo vegetarieni. Aceasta se asociază cu o incidență mai mare a posibilei precipitări a manifestărilor neuropsihice sau anemiei macrocitare. Ori a unor întârzieri în creștere (în cazul copiilor). Nivelurile de homocisteină din plasmă fiind, de asemenea, ridicate, reprezintă un factor de risc pentru boala cardiovasculară. Și pentru fracturile cauzate de osteoporoză.

Prea multă făină și zahăr

O dietă vegetariană în sine nu reduce neapărat riscul bolilor de inimă, comparativ cu o dietă omnivoră. Explicația este una foarte clară: vegetarienii au în alimentație mai multă făină și zahăr rafinat. Acestea  pot favoriza obezitate și dislipidemie, precursorii bolilor cardiovasculare. Dieta vegetariană sănătoasă trebuie să includă mai mult cereale integrale, fructe și legume, uleiuri și grăsimi sănătoase, inclusiv nuci și semințe (în cantități moderate).

Recomandări pentru evitarea deficitelor de nutrienți

Aport de vitamina B12 – consum de alimentele fortifiate (cereale, băuturi din soia și orez, drojdii sau suplimente).
Aport de calciu – consum de sucuri naturale de portocale sau mere (care conțin o formă biodisponibilă de calciu), lapte de soia îmbogățit cu calciu.

Aport de vitamina D – se recomandă suplimentele, în special în sezonul rece.

Știai că…
… deși cercetările au arătat că, în general, vegetarienii prezintă un risc mai mic pentru diferite tipuri de cancer (comparativ cu cei care consumă carne), cea mai mare incidență a cancerului de colon este printre vegetarieni?

My title page contents