Potrivit oamenilor de știință, efectele traumelor din copilărie asupra sănătății nu sunt povești și nici exagerări

Potrivit oamenilor de știință, efectele traumelor din copilărie asupra sănătății nu sunt povești și nici exagerări. Sunt realități. Hipertensiunea, bolile cardiace sau chiar cancerul își pot avea explicația în dramele copilăriei.

 

Pediatrul american Nadine Burke Harris a constatat, în cadrul cercetărilor sale, că stresul toxic provoacă mari dezechilibre hormonale și la nivelul creierului. Iar acest lucru conduce ulterior, de-a lungul timpului, la îmbolnăviri dintre cele mai grave. Abuzul fizic, sexual sau emoțional, neglijarea, boala psihică parentală, abuzul de substanțe sau violența domestică, toate acestea reprezintă traume la care organismul are un răspuns negativ. Pentru un copil, un eveniment traumatizant este și dacă a fost doar martorul (nu și victima) unor scene de violență, a unor accidente sau a unor dezastre (cutremur, inundație, incendiu). Efectele traumelor din copilărie asupra sănătății se pot manifesta atât în plan fizic cât și psihic.

Ce evenimente sunt traumatizante

Stresul permanent, cum ar fi viața într-un cartier periculos sau bullying-ul, poate fi, bineînțeles, traumatizant. De fapt, aproape orice eveniment poate fi considerat traumatizant pentru un copil dacă:

  • S-a întâmplat în mod neașteptat
  • S-a întâmplat în repetate rânduri
  • Agresorul a acționat în mod intenționat cu cruzime
  • Copilul nu era pregătit pentru ceea ce i s-a întâmplat

Un copil poate fi traumatizat și dacă nu a fost el în mod direct vizat. De exemplu, a-și vedea părintele suferind, este pentru el extrem de traumatizant. Și numai expunerea la medii violente poate, de asemenea, să traumatizeze un copil. Divorțul părinților, însă, cel mai probabil că va afecta copilul, dar nu este neapărat traumatizant. Nici o tragedie precum un deces nu înseamnă că automat va traumatiza copilul. Unii copii sunt chiar mai puțin afectați decât alții în astfel de împrejurări.

Tulburarea de stres post-traumatic

Mulți copii sunt expuși la un eveniment traumatic, la un moment dat. Marea majoritate revin la o stare normală de funcționare într-o perioadă relativ scurtă de timp. Dar unii copii – între 3 și 15% dintre fete și 1 până la 6% dintre băieți – dezvoltă tulburare de stres post-traumatic. Copiii cu această tulburare retrăiesc trauma în mintea lor, în mod repetat. Ei au tendința de a evita orice lucru care le reamintește de traumă. În efortul de a preveni o traumă viitoare, ei devin hipervigilenți în căutarea semnalelor de avertizare că ceva rău va avea loc din nou. Copiii care suferă de stres post-traumatic manifestă frică, depresie, anxietate, autoizolare, furie și agresivitate, au comportament autodistructiv, le lipsește încrederea în ei dar și în ceilalți.

Efectele traumelor din copilărie asupra sănătății

Studiile arată că mai multe experiențe negative în copilărie înseamnă un risc mai mare de a avea probleme de sănătate la maturitate. Traumele din copilărie pot crește riscul de astm, depresie, boli coronariene, accident vascular cerebral, diabet. În plus, un studiu publicat în 2016 în Psihiatric Times a arătat că prevalența tentativelor de suicid a fost semnificativ mai mare la adulții care au suferit în copilărie abuzuri fizice ori sexuale sau au fost victime ale violenței domestice.

Cum poate fi ajutat

Suportul familiei poate fi esențial pentru reducerea impactului traumei asupra copilului. Iată câteva modalități de a susține copilul după un eveniment traumatic:
1. Încurajați-l să vorbească despre sentimentele sale și să-și valideze emoțiile.
2. Răspundeți-i sincer la întrebări.
3. Asigurați-l că veți face tot ce puteți pentru a-i oferi siguranță.
4. Respectați o rutină zilnică.
În funcție de vârsta și nevoile copilului, acestuia îi poate fi recomandată terapia comportamentală cognitivă, terapia prin joacă sau terapia familială. Pentru tratarea simptomelor și medicația poate fi o opțiune.

My title page contents